Culoare

           De Crăciun nu am cumpărat nici un fel de jucării pentru că nici o jucărie nu a reuşit să le capteze atenţia copiilor mei mai mult de 2-3 zile. Le-am făcut însă o mare bucurie cumpărându-le nişte mochete (am mai luat eu şi câte o rolă de tapet pentru pereţii de lângă pat, dar n-am reuşit să-l aplic până de sărbători) care au adus un plus de culoare camerelor lor.
          De ce nu am pus covoare până acum? Pentru că la noi acasă e foarte cald şi efectiv nu a fost  nevoie de ele. În plus se putea menţine mult mai uşor curăţenia (parchetul se mătură şi se spală mult mai uşor decât mocheta). Dar ce contează curăţenia pe lângă veselia copiilor? Au chiuit şi au ţopăit mai mult decât pentru orice jucărie pe care au primit-o până acum.
          Ideea acestui cadou de Crăciun mi-au dat-o chiar ei. În timp ce ne uitam împreună la un filmuleţ cu prima băiţă a lui Grigo, Ionuţ a început să plângă: "Casa asta e urâtă. O vreau înapoi pe cealaltă... Uite ce drăguţă era!". " Asta nu se poate. Mai bine să ne gândim cum am putea să o facem mai frumoasă pe asta." Fetiţa cea mare a dat glas nemulţumirii colective încă neconturate până atunci: "Mami, casa asta e prea mohorâtă. Uită-te: numai alb şi maro!"