Deci, nu vă neliniştiţi, sunt un om care se ocupă mult de lucruri exterioare, mătur în curte şi arunc gunoiul în casă. Nu-mi place însă să am o faţă "de duminică" şi o altă faţă în împrejurările cotidiene. Ar însemna să mărturisesc că Hristos n-are nici o relevanţă pentru mine în viaţa reală, iar mersul la biserică reprezintă un hobby.
Folosesc deseori citate, de aceea pe acest blog "se vede ce conspectez, nu ce gândesc". Vă asigur că gândirea mea concordă cu textele pe care le citez. Aleg în special scrieri ale oamenilor cu viaţă sfântă care, spre deosebire de mine şi-au curăţat mintea de paraziţi duhovniceşti. Mai ales în probleme legate de viaţa spirituală este bine ca fiecare să-şi cunoască măsura şi să nu expună păreri personale care diferă câtuşi de puţin de viziunea sfinţilor părinţi ai bisericii. Şi, în fond, ce importanţă are cum gândesc eu, un nimeni? Important este ca mesajul unei anumite postări să fie ziditor pentru cel care citeşte.
decenţa printre post-modernişti: nonconformism sau nebunie |
Mă bucur să "te cunosc", Ecaterina!
ReplyDeleteMă bucur că te-am descoperit, mereu mi-a fost de folos ce am citit aici, la tine, fie că a fost "conspectat", fie că a fost împărtăşit din prea plinul sufletului şi trăirii sau din marea vieţii...