În anul în care am fost însărcinată cu Ecaterina a fost epidemie de varicelă la fetele cele mari la grădiniţă şi nu le-am mai dus, de frică să nu mă molipsesc eu. La biserică am continuat să mergem, deşi veneau şi acolo mulţi copii. Chiar ne-am jucat două duminici la rând cu nişte fetiţe despre care mama lor m-a anunţat, după ce i-am spus că sunt gravidă, că mai aveau câteva vezicule din erupţie."Dar majoritatea sunt deja cruste!" mă liniştea ea.Vreau să vă spun că în anul acela nu ne-am îmbolnăvit niciunul.şi am născut cu bine.Anul următor însă am făcut varicela (o formă urîtă) toţi din casă, inclusiv sugărica.
Bucură-te,bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!
Monday, January 31, 2011
Sunday, January 30, 2011
Stupid
manualul de limba română-clasa a patra de Tudora Piţilă şi Cleopatra Mihăilescu |
Numele lui Dumnezeu nu trebuie luat în deşert.Toţi creştinii trebuie să-şi pregătească temeinic copiii să facă faţă unor astfel de situaţii în care Dumnezeirea este hulită. Copiii crescuţi într-o atmosferă de evlavie sesizează imediat că este ceva în neregulă cu ceea ce se predă şi nu se lasă influenţaţi. Dumnezeu să ne ajute!
Galactotrophusa
Citiţi aici despre icoana Maicii Domnului "Hrănitoarea cu lapte" (Galactotrophusa).Se prăznuieşte şi pe 2 iulie,dată ce are o semnificaţie aparte pentru mine.Dacă iconografia prezintă scena aceasta, nu văd de ce mai au câte unii ifose şi obiecţii la alăptarea în public.
Preasfântă Maică, ajută-ne să fim mame adevărate!
Preasfântă Maică, ajută-ne să fim mame adevărate!
Bubiţe
Credit: Free photos from acobox.com |
Saturday, January 29, 2011
Şedinţa cu părinţii
Am fost la şedinţa cu părinţii la clasa întâi, la Ionuţ.La început mă bucuram că unul din copiii mei are o învăţătoare comunicativă în adevăratul sens al cuvântului, fără sechele comuniste (îi lasă să meargă la baie,să mănânce şi să bea apă conform necesităţilor,nu le dă teme în vacanţă). Am descoperit însă că doamna îşi atribuie un rol mai important în viaţa copiilor decât este cazul, lucru care poate fi periculos în cazul în care părinţii au principii de viaţă diferite de ale ei. Pretinde că cei mici sunt mai apropiaţi şi mai sinceri cu ea decât cu noi. Întotdeauna mi-a fost greaţă de expresia "eu sunt ca mama ta, aici la şcoală". Da, de unde? Cum poate o persoană care de abia a învăţat cum se numeşte copilul sa îl cunoasca mai bine decât mine? Despre iubire nici nu poate fi vorba... Poate or exista unele mame din categoria celor care vor să scape de greutăţile creşterii copiilor care sunt mai străine de ei decât învăţătoarea, din acelea care se obosesc prea tare să-şi alăpteze unicul copil, îl expediază urgent la bunici şi se refugiază în reîntoarcerea în "câmpul muncii" în folosul comunităţii, spre "binele" întregii naţiuni.
Vă spun şi ce m-a enervat: doamna a cerut insistent părinţilor să nu stea cu copiii la teme. "Nu aveţi ce căuta acolo! E treaba lor şi a mea! "Nu sunt de acord! Educaţia copiilor mei mă priveşte în primul rând pe mine, chiar dacă nu trăiesc într-o ţară suficient de liberă pentru home-schooling (şcoală acasă).Oricum, după 4 ani, doamna iese din schemă dar copilul rămâne în continuare în grija mea. La auzul acestor cuvinte care-i creeau un alibi perfect o mămică "foarte ocupată" (de orice altceva decât propriul copil) strigă entuziasmată "Da! Asta să le-o spuneţi şi copiilor,că fata mea mereu plânge că nu mă uit la temele ei!" Prin urmare şi-aşa deci anomaliile se vor ridicate la rang de virtuţi!
Credit: Free images from acobox.com |
Vă spun şi ce m-a enervat: doamna a cerut insistent părinţilor să nu stea cu copiii la teme. "Nu aveţi ce căuta acolo! E treaba lor şi a mea! "Nu sunt de acord! Educaţia copiilor mei mă priveşte în primul rând pe mine, chiar dacă nu trăiesc într-o ţară suficient de liberă pentru home-schooling (şcoală acasă).Oricum, după 4 ani, doamna iese din schemă dar copilul rămâne în continuare în grija mea. La auzul acestor cuvinte care-i creeau un alibi perfect o mămică "foarte ocupată" (de orice altceva decât propriul copil) strigă entuziasmată "Da! Asta să le-o spuneţi şi copiilor,că fata mea mereu plânge că nu mă uit la temele ei!" Prin urmare şi-aşa deci anomaliile se vor ridicate la rang de virtuţi!
Multi-mami
nou născut macrosom-4200g |
Am citit aici cum pot să-mi confecţionez singură un wrap, dupa ce am dat 150 lei în 2009 pe slingul din imagine (cumpărat de la Poartă-mă,mami ). Pot să mărturisesc că am fost încântată să am mâinile libere pentru îndatoririle casnice chiar şi când alăptam. Puiul meu se trezea la orice zgomot, cu exepţia momentelor când îl ţineam la piept, aşa că poziţia din sling a contribuit la liniştirea micuţului fără să mă imobilizeze. Comparativ cu purtatul în braţe purtatul în sling este mult mai comod: nu m-a durut spatele şi nu am obosit la fel de repede. Mi se pare normal deoarece când luăm pruncul în braţe folosim în plus muşchii centurii scapulo-humerale şi ne modificăm cu un mic unghi poziţia ortostatică făcând aceeaşi greutate să fie susţinută mai dificil de coloana lombară.
Dacă vă întrebaţi ce efect ar putea avea acest mod de a purta copilul asupra coloanei lui citiţi aici .Personal,cred că dacă o poziţie solicită excesiv coloana bebeluşului atunci acesta resimte un discomfort şi ,fără nici o jenă ;-),el va plânge,îşi va arăta cumva nemulţumirea.Câtă vreme el pare mulţumit nu avem de ce să ne îngrijorăm.
Friday, January 28, 2011
Tricotaj rapid
- învăţaţi de la femeia cea mai rapida la tricotaj
- nu tensionaţi firul-veţi depune efort mai mare
- ţineţi umerii relaxaţi-reduceţi oboseala musculară
- ţineţi degetele care susţin lucrul nemişcate
- faceţi mişcări cât mai mici-acesta e secretul vitezei: scurtarea cursei andrelelor
- urmăriţi poziţia joasă a arătătorului stâng
- observaţi felul în care ţine firul-se evită pierderi de timp cu răsucirea firului pe deget
- recordul:118 ochiuri/minut
Sport
Această serie de exerciţii îmi place pentru că lucrează grupe de muşchi bine selecţionate,pentru că se vorbeşte în română şi pentru că sunt eficiente.De asemenea apreciez că nu suntem agresaţi cu o muzică de fundal.Copiii le practică aproape zilnic cu plăcere.
Eu trebuie să măsor distanţa dintre drepţii abdominali şi să fac exerciţii adecvate.Din păcate sunt cam leneşă...
Eu trebuie să măsor distanţa dintre drepţii abdominali şi să fac exerciţii adecvate.Din păcate sunt cam leneşă...
Ţipete
Vă recomand o postare despre introspecţia şi hotărârile unei mămici "ţipăcioase"de a renunţa la acest obicei dăunător. Şi eu am această problemă.Cred că, în ceea ce mă priveşte,repet clişee comportamentale ale părinţilor mei (ciudat este că am preluat mai degrabă modelul patern).Sunt sigură că doar persoanele foarte relaxate psihic şi financiar nu strigă niciodată.Cât despre despătimire...nu o putem lua în calcul în cazul unei mămici de 20-30 de ani. Din lipsă de educaţie în domeniul "mothering"ului (mămicit,mămicăreală :-)).am lăsat lucrurile să curga de la sine. Autoanaliza şi autocontrolul le-am introdus mai târziu în relaţia cu copiii.Mai bine mai târziu decât niciodată!Dacă se întâmplă să îmi ies din fire nu mă sfiesc să îmi cer iertare la copii.Nu promovez imaginea mamei infailibile,copiii nu trebuie să mă asculte pentru că eu sunt doamna "Ştie-tot"ci pentru că Dumnezeu i-a rânduit să fie copiii mei.Mă rog în fiecare seară ca rănile duhovniceşti produse de comportamentul meu inadecvat să fie vindecate de Cel Atotputernic şi,bineînţeles,pun început bun blândeţei.
Deseori ţip la copii din diverse motive,nu neapărat legate de mânie.De exemplu strig când îmi e greu să mă deplasez dintr-o cameră într-alta ca să le spun ceva, când e nevoie să le acopăr gălăgia ca să îi anunţ ceva,când mă sperie iminenţa unui acident într-un joc periculos,când mă compostează bebe cu dinţişorii,când laptele dă în foc.Casa cu mulţi copii e plină de zarvă,oricât ne-am strădui noi ,mamele.
"Prietenele imi spun la telefon: -Ce e gălăgia asta la tine acasă? dar eu răspund: -Ce gălăgie? Nici nu o observ."
Priviţi o mamă răbdătoare (cu 19 copii) şi ascultaţi o voce blândă.Poate se comportă aşa doar pentru că este filmată?Mi-ar place să cred că nu!
Deseori ţip la copii din diverse motive,nu neapărat legate de mânie.De exemplu strig când îmi e greu să mă deplasez dintr-o cameră într-alta ca să le spun ceva, când e nevoie să le acopăr gălăgia ca să îi anunţ ceva,când mă sperie iminenţa unui acident într-un joc periculos,când mă compostează bebe cu dinţişorii,când laptele dă în foc.Casa cu mulţi copii e plină de zarvă,oricât ne-am strădui noi ,mamele.
Priviţi o mamă răbdătoare (cu 19 copii) şi ascultaţi o voce blândă.Poate se comportă aşa doar pentru că este filmată?Mi-ar place să cred că nu!
Thursday, January 27, 2011
Legwarmers
Am tricotat aceste "încălzitoare de picioare" ca variantă mai simplă a şosetelor pentru că întotdeauna am avut cizmuliţe suficient de groase.şi a fost nevoie de tălpiţe care să simtă bine podeaua.Bebeluşilor nu le place să se complice în materie de vestimentaţie-strictul necesar ;-)
Poate fi o soluţie elegantă (fusta cu pantaloni ni se pare o combinaţie urâtă) pentru fetiţele creştine care vor să poarte fustă la biserică şi la şcoală în anotimpul rece.Duhovnicul mi-a spus că din clasa întîi ar trebui să le deprind pe fetiţe cu buna cuviinţă a ţinutei,să pregătesc astfel o adolescenţă cu mai puţine obiecţii referitoare la modă.Noi, mamele, nu trebuie să ne lenevim în această privinţă pentru că "formele au rolul de a ne forma"(părintele Rafail Noica)
Poate fi o soluţie elegantă (fusta cu pantaloni ni se pare o combinaţie urâtă) pentru fetiţele creştine care vor să poarte fustă la biserică şi la şcoală în anotimpul rece.Duhovnicul mi-a spus că din clasa întîi ar trebui să le deprind pe fetiţe cu buna cuviinţă a ţinutei,să pregătesc astfel o adolescenţă cu mai puţine obiecţii referitoare la modă.Noi, mamele, nu trebuie să ne lenevim în această privinţă pentru că "formele au rolul de a ne forma"(părintele Rafail Noica)
Scutece textile
Am confecţionat şi eu scutece textile pentru puiul meu.Sunt confecţionate din finet alb(orice imprimeu implică vopsea) şi au o porţiune absorbantă formată din 6 straturi de material.Prin porţiunea din spate a scutecului se pot introduce suplimentar,dacă doriţi,inserturi confecţinate special.Intenţionat am confecţionat clapele laterale subţiri (am modificat puţin tiparul) ca să nu îl incomodeze la pedalat sau la mers.Dacă sunt spălaţi în apă fierbinte dispar petele gălbui de la scaune.
Tuesday, January 25, 2011
Şarlatanie
Încercând să folosesc cât mai puţin produse nocive pentru igiena familiei am cumpărat şampon "Earth Friendly Baby" de la magazinul on-line Mamanatura.ro,la preţul de 25 lei sticluţa de 250 ml.Citind lista cu ingrediente am găsit la loc de frunte substanţa lactilat lauril de sodiu (rudă apropiată cu SLS).Căutând informaţii despre ea aici la paragraful IRITAŢII,am reţinut că SLS poate fi trecut ca substanţă pseudo-naturală provenită din cocos,ceea ce se şi întâmplă pe eticheta şamponului meu (care, de altfel, este certificat organic).SLS poate genera în contact cu apa de robinet nitrozamine,substanţe cu efect cancerigen cunoscut.Aici ni se explică faptul că SLS şiSLES sunt folosiţi pentru că sunt surfactanţi anionici ieftini.Ei pot produce iritaţii ale scalpului sau ochilor,denaturează proteinele din stratul superficial al pielii,expunând straturile profunde la contaminarea cu alţi agenţi toxici din mediu.SLES e contaminat prin procesul de fabricaţie cu dioxan,produs cancerigen,şi e mai greu metabolizat de ficat,deci rămâne mai mult timp în corp.Ceea ce este cel mai îngrijorător este faptul că SLS se absoarbe prin piele,iar efectul său principal este de a "mima"(pentru medici putem spune că este agonist al receptorilor pentru estrogen) acţiunile unui hormon feminin numit ESTROGEN.De aici reiese că poate genera probleme ca scăderea fertilităţii masculine,probleme menstruale,fibroame,noduli la sân etc.
Monday, January 24, 2011
Întrebări
Oameni curioşi cu mai mult sau mai puţin bun simţ ne întreabă cu indiscreţie despre lucruri personale care nu îi privesc.Iată ce răspund unii atunci când sesizează nuanţe de ironie la interlocutori:
- Sunt toţi ai tăi? Nu,i-am închiriat;Nu sunt toţi cu mine,tripleţii sunt acasă cu sora cea mare;De fapt 2 sunt ai poştaşului şi acesta nici nu ştiu al cui e; Crezi că aş lua 5 copii cu mine la cumpăraturi doar ca să mă distrez?;Nu ştiu,câţi numeri?;Cel puţin aşa îi spun soţului;Vreau să intru în Guiness Book
- Nu ştii cum se întâmplă asta?Nu,spune-mi tu;Ba da,tu nu?Ba da şi îmi place foarte mult!E ceva la care sunt foarte bun!Tu care ai 2 copii se vede că nu o prea faci!Chiar crezi că i-a adus barza?
- Nu ştiu cum te descurci,eu nu mai pot cu 2?Dacă aş avea copii ca ai tăi nici eu nu m-aş descurca;Nu îmi pari genul care se descură cu mai mulţi
- Mai faci?Of,întotdeauna mai vreau unul!Nu i-am planificat pe primii 5,atuci n-o să-i planificăm nici pe următorii 5;Verifică-ma peste 9 luni şi vezi;Soţul meu nu ştie să numere;Tocmai am descoperit la ce mă pricep şi tu vrei să mă las?Pe următorul nu-l planificăm,ne plac surprizele;Facem pâna nasc unul urât
- Nu ai auzit de contracepţie?Ba da şi sper că o foloseşti tu;Credeam că asta e pentru cei care nu-şi doresc copii,de ce-mi spui mie?Nu-mi găsesc prezervativ pe măsură
- Cum îţi permiţi(finaniar) să creşti atâţia copii?Stilul de viaţa e scump,nu copiii;Nu ştiu cum fac,dar reuşesc
- Când se holbează cineva la voi:Nu vrem să suprapopulăm Terra,vrem doar să-i depăşim numeric pe idioţi.
Sugar = 0-12 luni?
Cunosc şi eu în România o familie deosebită în care mama a alăptat al doilea copil (o fetiţă) 5 ani,dupa care Dumnezeu i-a mai dăruit un băieţel.A decis să îi hrănească pe amândoi la sân.La vârsta de 7 ani fetiţa a încetat să mai sugă fără intervenţii brutale din exterior,fără trucuri care să o ajute să uite de sân,fără muncă de lămurire.Acum este la liceu şi vreau să vă spun că se remarcă prin inteligenţă, bună-cuviinţă şi echilibru psihic.
Am admirat la ea respectul şi ascultarea faţă de părinţi,lucruri atât de rare în generaţia ei.Cred că acestea din urma sunt şi roadele "investiţiei" sufleteşti pe care mama ei a făcut-o alăptând-o.Este vorba de acea legătură indisolubila al cărei substrat material este laptele matern.Când am întrebat-o dacă îşi aduce aminte cum era laptele mi-a răspuns:"Cum aş putea să uit?Era dulce... şi la propriu,şi la figurat!"
Să nu privăm copiii de această bucurie!Putem găsi tot felul de scuze (lipsa de somn,de timp,de calciu,de mameloane etc.) dar să nu uitam că vom da seama înaintea Celui Ce cunoaşte adâncul inimii!
Am admirat la ea respectul şi ascultarea faţă de părinţi,lucruri atât de rare în generaţia ei.Cred că acestea din urma sunt şi roadele "investiţiei" sufleteşti pe care mama ei a făcut-o alăptând-o.Este vorba de acea legătură indisolubila al cărei substrat material este laptele matern.Când am întrebat-o dacă îşi aduce aminte cum era laptele mi-a răspuns:"Cum aş putea să uit?Era dulce... şi la propriu,şi la figurat!"
Să nu privăm copiii de această bucurie!Putem găsi tot felul de scuze (lipsa de somn,de timp,de calciu,de mameloane etc.) dar să nu uitam că vom da seama înaintea Celui Ce cunoaşte adâncul inimii!
icoană pictată de fetiţa de care spuneam |
Sunday, January 23, 2011
Familii mari
La întrebarea "Cum vă simţiţi?" Michelle Duggar răspunde "Mă simt rău,ceea ce este foarte bine.Asta înseamnă că se petrec lucruri minunate" (în corpul meu).Deci să ne bucurăm de disgravidie: suferim pentru ceva exratordinar,este o suferinţă care prevesteşte bucurie,este o suferinţă mântuitoare.Să nu ni se pară prea lungi lunile de sarcină.Ca sa prindă curaj toate mămicile cu cezariană aflaţi că Michelle are şi 3 cezariene.
Doamna Bates mărturiseşte că starea ei normală este să fie gravidă.Deşi zâmbeşte,cred că şi ea resimte discomfortul sarcinii. Observaţi că stă cu picioarele pe canapea la interviu.Oare nu ştie să se aşeze decent?Ba da,dar edemele membrelor inferioare şi varicele sunt o provocare chiar şi la prima sarcină,dar la a 18-a!!!
Saturday, January 22, 2011
Copii problemă
Un film pentru părinţii care cred că genialitatea iese la iveală de la 6 ani -descărcaţi de aici Cunosc mulţi părinţi care îşi torturează copiii fizic sau psihic ca să devină obiectul mândriei lor.La această oroare îşi dau concursul şi educatoarele sau învăţătoarele care ştiu cum să realizeze portretul copilului-problemă (auzi,ce expresie!)
Medicină şcolară
Nu numai că şcoala ne prosteşte dar ne şi îmbolnăveşte. Cum? Simplu! Copiii au poziţii incorecte ortopedic la scris dacă nu le face cineva observaţie la intervale mici de timp (după 10 minute copiii uită să-şi corecteze poziţia). Sedentarismul este o realitate pe care o puteţi evalua calculând cât timp stau copiii pe scaun.Hormonii suprarenalei responsabili de stress înregistrează o creştere în cazul imobilizării forţate a animalelor tinere de laborator;şi copiii noştri sunt siliţi să stea câte 50 min pe scaun la 6-7 ani,ceea ce pentru ei este o "imobilizare forţată".În sălile de clasă iluminarea se face combinând lumina naturală cu cea de la neoane,ceea ce dăunează analizatorului vizual.Mai sunt şi cadre didactice care din exces de zel folosesc odorizante de cameră sau cer elevilor să şteargă băncile cu Pronto în atmosferă degajându-se vapori toxici (pe care îi inhalează cu mândrie).Praful care se ridică în pauze din podeaua imposibl de igienizat corect între ture a claselor în care respiră, tuşesc ,strănută (şi altele) câte 30 de elevi este o altă "binefacere" a şcolilor de stat.Ce să mai vorbim de orele fixe de masă care sunt pur şi simplu boicotate de orarul stupid (de exemplu ora de sport prima oră la tura de după-amiază este o idee minunată pentru că toţi copiii mănâncă masa de prânz înainte).Mamelor de băieţi le recomand multă rugăciune pentru că şansele acestora de a se accidenta în pauze sunt 99%. O manifestare clinică frecventă la şcolari este somatizarea stressului pe care îl trăiesc în fiecare zi (fie datorat profesorilor, fie colegilor):dureri fantomă de abdomen, greaţă, cefalee, ameţeli, dispnee sunt câteva pe care le-au avut şi copiii mei.Mai sunt şi alte probleme cum ar fi vaccinările, riscul mai mare de contaminare în timpul epidemiilor, toaletele mizerabile şi insuficiente,mâinile "curate" cu care mănâncă gustarea etc.
Concluzia este că vrem educaţie acasă!!!Ne aude cineva?
Concluzia este că vrem educaţie acasă!!!Ne aude cineva?
Friday, January 21, 2011
Papi
Timpul este cu adevărat preţios, este "substanţa din care este făcută viaţa omului" deci nu trebuie risipit.Sunt atâtea lucruri interesante de făcut,dar pentru a avea timp de ele trebuie să planificăm cu atenţie îndatoririle zilnice,activităţi indispensabile unui trai decent.Printre acestea gătitul ocupă un loc important,mai ales că nu facem parte dintr-o clasă socială cu posibilităţi materiale suficiente pentru a lua masa la restaurant.
Obişnuiesc să gătesc în fiecare zi un singur fel de mâncare şi să completez meniul cu gustări rapide sau mese de fructe.În zilele de post consumăm mai multe crudităţi,exclud dulciurile pe care le substituim cu stafide (sau alte fructe confiate) şi cu miere,seminţe oleaginoase care sunt consumate cu multă plăcere de copii.În restul săptămânii pe lânga mâncarea gătită avem iaurt cu fulgi de ovăz, oua(ochiuri,fierte,omletă),pastă de brânză în combinaţii diverse(ceapă+chimen,nucă+ usturoi,morcov ras,mărar,verdeţuri ca spanac, leurdă), icre, peşte (grătarul de crap face serioasă concurenţă oricărei fripturi).
Trebuie să menţionez că pentru o alimentaţie cât de cât sănătoasă fac efortul să am pâine de casă (este foarte gustoasă şi miroase excelent;copiii o numesc "pâine cu iubire de la mami"), biscuiţi de casă (vedeţi pe cutiile de Petit Beurre "metabisulfit de sodiu",este o substanţă implicată în patogeneza astmului bronşic la copii-scrie mister Ciofu în cartea lui de pediatrie) şi sărăţele făcute de noi.Toate acestea reprezintă materia primă pentru ronţăit (preocupare importantă a familiei noastre).
Din când în când facem şi prăjituri,mai primim câte o ciocolată.Nu am încercat să interzic dulciurile, mi se pare prea sever regimul pentru copii.Doar pe cele concentrate le evit: eu nu le-am dat niciodată bomboane, jeleuri, şerbet, acadele,sucuri din comerţ (nu zic că nu au gustat pe la grădi).Sucurile naturale,mai ales cel de portocale sunt consumate zilnic iarna, pe lânga ceaiurile de plante.
Nu am făcut niciodată meniul scris în avans pe o săptămână întreagă,dar vă asigur că am gătit variat, folosind toate grupele alimentare.Am o memorie care mă ajută să rezolv această problemă fără creion şi hârtie.Pentru a îmbunătăţi timpul acordat "cratiţei" încerc să mă mişc repede, să îi împlic şi pe copii în operaţiuni culinare simple (nu în detrimentul studiului),uneori folosesc robotul de bucătărie,să fac mai multe lucruri ce se pot desfăşura simultan (maşina de spălat merge în timp ce gătesc,pâinea creşte pâna fac paturile dimineaţa), să spun rugăciuni scurte în timp ce lucrez (foarte important).
Deşi cultura actuală tinde să dispreţuiască această îndeletnicire ("ce faci,stai la coada tigăii?") eu consider că mamele au datoria de a îşi învăţa fetele că a-ţi hrăni familia este o misiune extrem de importanta.Mâncarea făcuta de mama are, pe lângă funcţia biologică, o dimensiune duhovnicească.Este în fond o expresie a dragostei (ceea ce nu se poate spune despre nici un produs comercial)
Obişnuiesc să gătesc în fiecare zi un singur fel de mâncare şi să completez meniul cu gustări rapide sau mese de fructe.În zilele de post consumăm mai multe crudităţi,exclud dulciurile pe care le substituim cu stafide (sau alte fructe confiate) şi cu miere,seminţe oleaginoase care sunt consumate cu multă plăcere de copii.În restul săptămânii pe lânga mâncarea gătită avem iaurt cu fulgi de ovăz, oua(ochiuri,fierte,omletă),pastă de brânză în combinaţii diverse(ceapă+chimen,nucă+ usturoi,morcov ras,mărar,verdeţuri ca spanac, leurdă), icre, peşte (grătarul de crap face serioasă concurenţă oricărei fripturi).
Trebuie să menţionez că pentru o alimentaţie cât de cât sănătoasă fac efortul să am pâine de casă (este foarte gustoasă şi miroase excelent;copiii o numesc "pâine cu iubire de la mami"), biscuiţi de casă (vedeţi pe cutiile de Petit Beurre "metabisulfit de sodiu",este o substanţă implicată în patogeneza astmului bronşic la copii-scrie mister Ciofu în cartea lui de pediatrie) şi sărăţele făcute de noi.Toate acestea reprezintă materia primă pentru ronţăit (preocupare importantă a familiei noastre).
Din când în când facem şi prăjituri,mai primim câte o ciocolată.Nu am încercat să interzic dulciurile, mi se pare prea sever regimul pentru copii.Doar pe cele concentrate le evit: eu nu le-am dat niciodată bomboane, jeleuri, şerbet, acadele,sucuri din comerţ (nu zic că nu au gustat pe la grădi).Sucurile naturale,mai ales cel de portocale sunt consumate zilnic iarna, pe lânga ceaiurile de plante.
Nu am făcut niciodată meniul scris în avans pe o săptămână întreagă,dar vă asigur că am gătit variat, folosind toate grupele alimentare.Am o memorie care mă ajută să rezolv această problemă fără creion şi hârtie.Pentru a îmbunătăţi timpul acordat "cratiţei" încerc să mă mişc repede, să îi împlic şi pe copii în operaţiuni culinare simple (nu în detrimentul studiului),uneori folosesc robotul de bucătărie,să fac mai multe lucruri ce se pot desfăşura simultan (maşina de spălat merge în timp ce gătesc,pâinea creşte pâna fac paturile dimineaţa), să spun rugăciuni scurte în timp ce lucrez (foarte important).
Deşi cultura actuală tinde să dispreţuiască această îndeletnicire ("ce faci,stai la coada tigăii?") eu consider că mamele au datoria de a îşi învăţa fetele că a-ţi hrăni familia este o misiune extrem de importanta.Mâncarea făcuta de mama are, pe lângă funcţia biologică, o dimensiune duhovnicească.Este în fond o expresie a dragostei (ceea ce nu se poate spune despre nici un produs comercial)
Thursday, January 20, 2011
Relactaţie
Jocul bucuriei
Ne prinde bine să ne jucăm şi noi cu copiii acest joc care ne învaţă să deschidem ochii pentru a vedea binefacerile lui Dumnezeu în viaţa noastră.Prea des ne fixăm atenţia asupra evenimentelor negative şi uităm să ne bucurăm.
Certuri
Dacă în familie nu suntem creştini după fapte,să nu ne amăgim că am fi adevăraţi creştini. Dacă a ne iubi unii pe alţii este o poruncă de bază pentru credincioşi, ce văd oamenii când iau aminte la familia noastră?Cum sunt relaţiile dintre copii,cum vorbesc între ei?Nu ar trebui să demonstrăm această poruncă între noi, membrii aceleiaşi familii?
Majoritatea dintre noi ştim că rivalitatea dintre fraţi este o realitate.Ceea ce contează este atitudinea noastră faţă de ea."Copiii sunt copii..." nu este o replică a celor care Îl urmăm pe Hristos pe calea cea strâmtă(pentru noi copiii sunt "moştenirea Domnului").Trebuie să avem bine stabilit în minte: ceea ce este un lucru obişnuit pentru toţi nu trebuie acceptat ca fiind normal.
Să le spunem copiilor în mod repetat:"Dacă eşti politicos şi blînd cu străinii,iar cu fraţii tăi te porţi urât,eşti ipocrit!Între voi trebuie să aveţi iubire mai întâi!"şi să fim conştienţi că îi învăţăm lucruri a căror profunzime nici noi nu am cuprins-o,şi noi ne luptăm să ţinem această poruncă a iubirii aproapelui.De aceea nu trebuie să ne grăbim să pedepsim,ci mai degrabă să ne rugăm pebtru ei şi să-i sfătuim îndelung.Să luăm în considerare că din clipa zămislirii aceştia îi aparţin lui Dumnezeu,Care ni i-a dat în grijă.Sa nu fim chiar noi cei care oferă un model nedemn de credinţa noastră.
Familia este un lucru minunat lăsat de Dumnezeu,El a rânduit cu înţelepciune fraţii şi surorile,chiar şi ordinea venirii lor pe lume a hotărât-o(de mici învăţaţi-i că acesta este adevăratul planning familial).În acest cadru omul poate lucra toate virtuţile pentru a ajunge la asemănarea cu El. Putem să le explicăm copiilor că micile frustrări pe care le presupune viaţa într-o familie numeroasă sunt de fapt binecuvântări pentru care trebuie să fim mulţumitori.De exemplu, întarindu-ne în răbdare prin convieţuirea cu fraţii trupeşti,vom duce mai uşor crucea căsătoriei care presupune multă renunţare la sine.De asemenea cei mici înţeleg (dacă li se spune) că ei sunt adulţi în devenire şi că obiceiul de a lovi pe altul care nu e de acord cu tine este inadmisibil între adulţi.
Tot nouă,părinţilor, ne revine sarcina de a le ocupa timpul cu activităţi captivante,de a le oferi un spaţiu în care să-şi consume energia debordantă,suficient timp în aer liber,de a-i învăţa să facă uneori haz de necaz.Copii vor fi deprinşi cum să evite certurile cu fraţii mai mici acăror atenţie poate fi uşor distrasă,cum să negocieze,cum sa renunţe,cum să respecte regulile familiei,ce drepturi şi ce obligaţii au etc.Toate acestea constituie un valoros exerciţiu social.Mai presus de toate, însă, trebuie să le vorbim despre şi din Evanghelie aşa cum simţim că ne luminează Dumnezeu şi să le arătăm care este fundamentul vieţii noastre creştine şi să ne asigurăm că primesc ajutor prin Sf.Taine ale Bisericii.
Majoritatea dintre noi ştim că rivalitatea dintre fraţi este o realitate.Ceea ce contează este atitudinea noastră faţă de ea."Copiii sunt copii..." nu este o replică a celor care Îl urmăm pe Hristos pe calea cea strâmtă(pentru noi copiii sunt "moştenirea Domnului").Trebuie să avem bine stabilit în minte: ceea ce este un lucru obişnuit pentru toţi nu trebuie acceptat ca fiind normal.
Să le spunem copiilor în mod repetat:"Dacă eşti politicos şi blînd cu străinii,iar cu fraţii tăi te porţi urât,eşti ipocrit!Între voi trebuie să aveţi iubire mai întâi!"şi să fim conştienţi că îi învăţăm lucruri a căror profunzime nici noi nu am cuprins-o,şi noi ne luptăm să ţinem această poruncă a iubirii aproapelui.De aceea nu trebuie să ne grăbim să pedepsim,ci mai degrabă să ne rugăm pebtru ei şi să-i sfătuim îndelung.Să luăm în considerare că din clipa zămislirii aceştia îi aparţin lui Dumnezeu,Care ni i-a dat în grijă.Sa nu fim chiar noi cei care oferă un model nedemn de credinţa noastră.
Familia este un lucru minunat lăsat de Dumnezeu,El a rânduit cu înţelepciune fraţii şi surorile,chiar şi ordinea venirii lor pe lume a hotărât-o(de mici învăţaţi-i că acesta este adevăratul planning familial).În acest cadru omul poate lucra toate virtuţile pentru a ajunge la asemănarea cu El. Putem să le explicăm copiilor că micile frustrări pe care le presupune viaţa într-o familie numeroasă sunt de fapt binecuvântări pentru care trebuie să fim mulţumitori.De exemplu, întarindu-ne în răbdare prin convieţuirea cu fraţii trupeşti,vom duce mai uşor crucea căsătoriei care presupune multă renunţare la sine.De asemenea cei mici înţeleg (dacă li se spune) că ei sunt adulţi în devenire şi că obiceiul de a lovi pe altul care nu e de acord cu tine este inadmisibil între adulţi.
Tot nouă,părinţilor, ne revine sarcina de a le ocupa timpul cu activităţi captivante,de a le oferi un spaţiu în care să-şi consume energia debordantă,suficient timp în aer liber,de a-i învăţa să facă uneori haz de necaz.Copii vor fi deprinşi cum să evite certurile cu fraţii mai mici acăror atenţie poate fi uşor distrasă,cum să negocieze,cum sa renunţe,cum să respecte regulile familiei,ce drepturi şi ce obligaţii au etc.Toate acestea constituie un valoros exerciţiu social.Mai presus de toate, însă, trebuie să le vorbim despre şi din Evanghelie aşa cum simţim că ne luminează Dumnezeu şi să le arătăm care este fundamentul vieţii noastre creştine şi să ne asigurăm că primesc ajutor prin Sf.Taine ale Bisericii.
Wednesday, January 19, 2011
Talantul
Teoria inteligenţelor multiple a fost propusă de Howard Gardner in 1983 pentru a analiza şi a descrie mai bine conceptul de inteligenţa.Acesta a fost tradiţional definit în psihometrie (teste QI) şi nu descrie suficient varietatea de abilităţi cognitive umane. De exemplu, teoria susţine că un copil care învaţă uşor să înmulţească nu este în mod necesar mai inteligent decât un copil care are aptitudini în alt domeniu de inteligenţă.Un copil căruia îi ia mai mult timp să stăpânească tabla înmulţirii 1)poate să înveţe mai bine printr-o abordare diferită 2)poate excela la o altă materie 3)poate privi şi înţelege procesul înmulţirii intr-un mod mai profund.Această înţelegere mai profundă poate să pară o încetineală a minţii şi poate să ascundă o inteligenţă matematică potenţial mai înaltă decât a unui copil care memorează repede tabla înmulţirii.
Gardner a evidenţiat 8 tipuri de inteligenţă.A luat în considerare şi inteligenţa existenţială şi morală.
Revine părinţilor sarcina de a asigura copiilor un cadru în care pot explora diverse domenii ale existenţei şi îşi pot descoperi aptitudinile (un Mozart fără un pian la care să exerseze ar fi rămas în anonimat).Asta cere timp (de calitate) petrecut cu copiii,receptivitate,dăruire,inteligenţăşi nu în ultimul rând investiţii.
Cunosc un preot are a susţinut material câţiva copii (proveniţi din familii sărace) pentru a continua studiile, pentru a-şi găsi vocaţia (pe care părinţii naturali nu o acceptau).Asta da, milostenie!
Gardner a evidenţiat 8 tipuri de inteligenţă.A luat în considerare şi inteligenţa existenţială şi morală.
- Spaţială (artişti,arhitecţi)
- Lingvistică (scriitori,avocaţi,politicieni,profesori)
- Logic-matematică (eonomişti,matematicieni,piloţi,ingineri)
- Corporal-kinestezică (dansatori,actori,chirurgi,poliţişti)
- Muzicală (cântăreţi,oratori,actori)
- Interpersonală (politicieni,oameni de afaceri,profesori)
- Intrapersonală (filosofi,teologi,scriitori)
- Naturalistă (agronomi,fermieri)
- Existenţială (oameni de ştiinţă,astronomi,arheologi)
"vreau să mă fac gongar"-să studiez goange |
Tuesday, January 18, 2011
D-l Goe
În această imagine avem dovada impactului lecturii "Vizită" asupra psihicului Ecaterinei, care a şi pus în practică lucrurile învăţate.Aşa se sancţionează vizitatorii care cer prea multă atenţie din partea părinţilor, făcându-i să nu mai acorde atenţie nevoilor afective ale copiilor.
Misionari de acasă
Sherry povesteşte:
"Una dintre fetele mele cele mari tocmai s-a întors dintr-o excursie misionară în Peru.Printre lucrurile pe care ni le-a povestit au fost şi vieţile orfanilor, care ne-au zdrobit inima.Ei sunt victime ale tragediei intr-o lume disperată.Inima mea de mamă a fost tulburată si am descoperit că mi-aş fi dorit ca,pe lângă rugăciune, să fac ceva palpabil pentru ei.
Acum miliarde de oameni au nevoie de un ajutor tangibil.Soţul meu are legături cu oameni care merg în lumea întreagă să ajute, riscându-şi vieţile,punând credinţa în faptă.Datorită economiei,donaţiile sunt la pământ.Dacă cineva doreşte să susţină financiar pe alţii,acum e momentul.Eu,însă, sunt mamă a 15 copii,alăptez,aşa că se pare că nu ar trebui să port de grija lumii întregi.M-am rugat ca Dumnezeu să mă facă să înţeleg care e voia Lui.Atunci mi-a venit gândul că cele ca mine au şi ele o lucrare misionară într-un anume fel.
De fiecare dată când îmi binecuvîntez copiii, îmi exprim credinţa,când le vorbesc despre Cuvântul lui Dumnezeu-propovăduiesc Evanghelia păcii.Când ieşim în public şi copiii mei sunt îngrijiţi,curaţi,politicoşi,arăt prin aceasta bunătatea lui Dumnezeu.De câte ori ei mă văd susţinându-l, respectându-l şi iubindu-l pe tatăl lor eu particip la schimbarea culturii.Când sunt martorii felului în care îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru privilegiul de a sta acasă cu ei în fiecare zi, predic chiar şi celor pe care nu i-am întâlnit.Cred că odată cu fata mea a mers în misiune şi o părticică din mine.Nu pot sări într-un avion ca să ajut o lume întreagă,dar pot să o îmbrăţişez pe fetiţa de 6 ani când îmi pune o întrebare,pot să-l încurajez pe fiul meu să ducă lupta cea bună pentru nobleţea sufletească,pot să-i ascult când îşi deschid inimile către mine"
Şi eu am avut deseori ispite de dreapta,de a căuta să fac tot felul de fapte bune,uitând calea cea mai simplă prin care se mântuieşte femeia: "naştere şi creştere de prunci" şi "să se teamă de bărbat".Am constatat de asemenea că o simplă plimbare prin parc cu copiii (ai mei sunt doar 5) poate fi o predică nerostită în această generaţie a morţii, care îşi idolatrizează comfortul pe altarul căruia aduce pruncii încă nenăscuţi.
"Una dintre fetele mele cele mari tocmai s-a întors dintr-o excursie misionară în Peru.Printre lucrurile pe care ni le-a povestit au fost şi vieţile orfanilor, care ne-au zdrobit inima.Ei sunt victime ale tragediei intr-o lume disperată.Inima mea de mamă a fost tulburată si am descoperit că mi-aş fi dorit ca,pe lângă rugăciune, să fac ceva palpabil pentru ei.
Acum miliarde de oameni au nevoie de un ajutor tangibil.Soţul meu are legături cu oameni care merg în lumea întreagă să ajute, riscându-şi vieţile,punând credinţa în faptă.Datorită economiei,donaţiile sunt la pământ.Dacă cineva doreşte să susţină financiar pe alţii,acum e momentul.Eu,însă, sunt mamă a 15 copii,alăptez,aşa că se pare că nu ar trebui să port de grija lumii întregi.M-am rugat ca Dumnezeu să mă facă să înţeleg care e voia Lui.Atunci mi-a venit gândul că cele ca mine au şi ele o lucrare misionară într-un anume fel.
De fiecare dată când îmi binecuvîntez copiii, îmi exprim credinţa,când le vorbesc despre Cuvântul lui Dumnezeu-propovăduiesc Evanghelia păcii.Când ieşim în public şi copiii mei sunt îngrijiţi,curaţi,politicoşi,arăt prin aceasta bunătatea lui Dumnezeu.De câte ori ei mă văd susţinându-l, respectându-l şi iubindu-l pe tatăl lor eu particip la schimbarea culturii.Când sunt martorii felului în care îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru privilegiul de a sta acasă cu ei în fiecare zi, predic chiar şi celor pe care nu i-am întâlnit.Cred că odată cu fata mea a mers în misiune şi o părticică din mine.Nu pot sări într-un avion ca să ajut o lume întreagă,dar pot să o îmbrăţişez pe fetiţa de 6 ani când îmi pune o întrebare,pot să-l încurajez pe fiul meu să ducă lupta cea bună pentru nobleţea sufletească,pot să-i ascult când îşi deschid inimile către mine"
Şi eu am avut deseori ispite de dreapta,de a căuta să fac tot felul de fapte bune,uitând calea cea mai simplă prin care se mântuieşte femeia: "naştere şi creştere de prunci" şi "să se teamă de bărbat".Am constatat de asemenea că o simplă plimbare prin parc cu copiii (ai mei sunt doar 5) poate fi o predică nerostită în această generaţie a morţii, care îşi idolatrizează comfortul pe altarul căruia aduce pruncii încă nenăscuţi.
Monday, January 17, 2011
Exercitii
Sunday, January 16, 2011
Sarcină -al 15-lea copil
Sherry ne învaţă câteva trucuri pentru oboseala din timpul sarcinii :
- evit să mă scol târziu-7,30 cel mult
- am un program bine definit,mă ajută să înlătur haosul;casa cu mulţi copii are nevoie de ritm
- pentru comisioane şi întâlniri am o singura zi/săptămână
- simplific:dacă nu am energie pentru spălat rufe,sigur nu voi acorda timp altor pasiuni sau telefonului
- ma concentrez pe chestiunile de bază:o casă dezordonată mă face să mă simt şi mai rău; îi implic şi pe cei mici în activitatea mea
- am un timp de liniştire în fiecare zi,i-am antrenat şi pe copii să fie liniştiţi in acest interval;astfel pot citi lecturi duhovniceşti
- copiii au sarcini de indeplinit în gospodărie;se merită să investeşti timp şi răbdare în a-i deprinde cu ele
- pe parcursul întregii zile iau gustări uşoare şi beau multă apă
- încerc să mă culc la o ora decentă
- nu mă sperii de insomnii,încerc să folosesc timpul respectiv în mod eficient"
- dorm pe stânga pentru o mai buna irigare a uterului
- pun picioarele pe o pernă (varice)
- regim vegetarian cât se poate
- iau calciu,magneziu,zinc,eventual fier
- pentru rezervele de potasiu consum mere,oţet de mere
- plimbări multe în natură (măcar în parc)
- port cordeluţa de la brâul Maicii Domnului
- cultiv optimismul (virtutea nădejdii)
- particip la Sf.Maslu
Vestea cea rea?
Sherry scrie (and I totally agree):
"Copiii sunt atât de preţioşi!Ei sunt daruri pentru noi,mici părticele de Rai care reusesc să ne înmoaie inimile şi apoi ,daca suntem înţelepţi,le daruim în schimb tot ce avem.
Nu exista un copil care sa fie o "greşeală",nu contează când a venit pe lume(în ce context material).Fiecare copil nascut este o binecuvântare,nu conteaza dacă moare prematur sau are vreo malformaţie.Afirm aceste lucruri pentru ca sunt ataşata de Parintele Ceresc,autorul vieţii,Care şi-a aratat de nenumărate ori iubirea de oameni.Unii însă nu întrezăresc nimic din aceste adevăruri.Pacat că aceştia sunt dintre cei care merg la biserică cu noi,iar cei care vocifereaza cel mai mult ne sunt chiar rude.
Deci când aflam ca asteptăm un copil să fim foarte atenţi cui împartăşim această veste binecuvîntată.Domnul Iisus ne spune să nu "aruncăm mărgăritarele înaintea porcilor".Copiii sunt ca nişte mărgăritare pentru mine,atât de preţioase că merită să pierzi totul pentru ele.Unii oameni sunt porci când vine vorba despre aprecierea acestor mărgăritare.Vorbele lor sunt devastatoare pentru mine,pentru pacea inimii mele în timpul în care port in pântece iubitul meu copilaş.
Vorbele sunt puternice,mai ales că inima femeii însărcinate este intentionat sensibilizată de Dumnezeu ca să dea viaţă prin corpul acesteia.Nu este lucru uşor să treci prin sarcină(...)de aceea Dumnezeu da femeii ca ajutor o stare emoţională care să o ajute să treacă peste greutătile de ordin trupesc.Femeia gravidă chiar este mai vulnerabila emoţional.
Din acest motiv nu admit aumite persoane în viaţa mea când sunt gravida.Nu o fac doar a să mă protejez pe mine,ci şi mica persoană dinăuntrul meu.Cultura noastră a uitat că aşa cum căsătoria trebuie sa fie un loc de siguranţă şi intimitate,aşa ar trebui ocrotit şi acest proces prin care mama dă viaţă unei fiinţe noi.(...)
Anunţul trebuie făcut fie de către tată,fie când sarcina se face remarcată singură.INTOTDEAUNA SĂ VĂ EXTERIORIZAŢI BUCURIA ÎN AŞA FEL ÎNCÂT SĂ FIE DE LA SINE ÎNŢELES CĂ NU SUNT ADMISE COMENTARII CRITICE."
Aş adăuga doar că aceste comentarii sunt în esenţă nişte hule la adresa Ziditorului şi că o atitudine tolerantă faţa de ele este o complicitate.SA MARTURISIM ADEVĂRUL:PRIN NASTEREA DE PRUNCI FEMEIA PARTICIPĂ LA LUCRAREA DE CREAŢIE A LUI DUMNEZEU!
"Copiii sunt atât de preţioşi!Ei sunt daruri pentru noi,mici părticele de Rai care reusesc să ne înmoaie inimile şi apoi ,daca suntem înţelepţi,le daruim în schimb tot ce avem.
Nu exista un copil care sa fie o "greşeală",nu contează când a venit pe lume(în ce context material).Fiecare copil nascut este o binecuvântare,nu conteaza dacă moare prematur sau are vreo malformaţie.Afirm aceste lucruri pentru ca sunt ataşata de Parintele Ceresc,autorul vieţii,Care şi-a aratat de nenumărate ori iubirea de oameni.Unii însă nu întrezăresc nimic din aceste adevăruri.Pacat că aceştia sunt dintre cei care merg la biserică cu noi,iar cei care vocifereaza cel mai mult ne sunt chiar rude.
Deci când aflam ca asteptăm un copil să fim foarte atenţi cui împartăşim această veste binecuvîntată.Domnul Iisus ne spune să nu "aruncăm mărgăritarele înaintea porcilor".Copiii sunt ca nişte mărgăritare pentru mine,atât de preţioase că merită să pierzi totul pentru ele.Unii oameni sunt porci când vine vorba despre aprecierea acestor mărgăritare.Vorbele lor sunt devastatoare pentru mine,pentru pacea inimii mele în timpul în care port in pântece iubitul meu copilaş.
Vorbele sunt puternice,mai ales că inima femeii însărcinate este intentionat sensibilizată de Dumnezeu ca să dea viaţă prin corpul acesteia.Nu este lucru uşor să treci prin sarcină(...)de aceea Dumnezeu da femeii ca ajutor o stare emoţională care să o ajute să treacă peste greutătile de ordin trupesc.Femeia gravidă chiar este mai vulnerabila emoţional.
Din acest motiv nu admit aumite persoane în viaţa mea când sunt gravida.Nu o fac doar a să mă protejez pe mine,ci şi mica persoană dinăuntrul meu.Cultura noastră a uitat că aşa cum căsătoria trebuie sa fie un loc de siguranţă şi intimitate,aşa ar trebui ocrotit şi acest proces prin care mama dă viaţă unei fiinţe noi.(...)
Anunţul trebuie făcut fie de către tată,fie când sarcina se face remarcată singură.INTOTDEAUNA SĂ VĂ EXTERIORIZAŢI BUCURIA ÎN AŞA FEL ÎNCÂT SĂ FIE DE LA SINE ÎNŢELES CĂ NU SUNT ADMISE COMENTARII CRITICE."
Aş adăuga doar că aceste comentarii sunt în esenţă nişte hule la adresa Ziditorului şi că o atitudine tolerantă faţa de ele este o complicitate.SA MARTURISIM ADEVĂRUL:PRIN NASTEREA DE PRUNCI FEMEIA PARTICIPĂ LA LUCRAREA DE CREAŢIE A LUI DUMNEZEU!
Dă-i şi lui!
Noua crestinilor ne place sa ne educam copiii in spiritul altruismului,daca se poate din faşă.La aceasta dorinta se adauga parerea noastra de sine,mandria si slava desarta care ne ajuta sa ne chinuim copiii pentru a face o impresie buna in cercul nostru de prieteni: copiii ne reprezinta,deci comportamentul lor este un mod de a etala imaginea noastra ca parinti model.
Am inteles de curand ca fortand copilul sa-si imprumute jucariile nu punem bazele unei educatii crestine,pentru ca in fata lui Dumnezeu nu are valoare ceea ce face cineva din obligatie,ci doar ne plasam pe pozitie de adversar fata de propriul copil.Ganditi-va cum vi s-ar parea sa va ceara vecinul masina la care tineti foarte mult,ba mai mult,sa pretinda ca e a lui!Copilul nu are notiunea de imprumut,mai ales cand cel care cere jucaria mai si adauga "ata ete a meu".Daca obligam copilul sa dea ceea ce îi apartine îi transmitem subliminal ca dreptul de proprietate nu exista si ca poate si el atenta oricand la ceea ce este al altuia.Aceste doua invataturi au consecinte nefaste,pentru ca in lumea adultilor lucrurile stau altfel(doar educam copilul pentru a deveni un adult responsabil).
Va sfatuiesc sa invatati copiii ca nu luam ceea ce apartine altuia decat dupa ce am primit permisiunea acestuia si sa îi aparati de agresiunea celor care vor sa le smulga jucariile(sa vada ca sunteti de partea lor).În felul acesta sunteti in acord si cu dreptul civil si cu Legea care învata "sa nu ravnesti nimic din ceea ce este al aproapelui tau".
Daca vrei sa fie copiii generosi fii mai intai tu,vorbete-i despre valoarea milosteniei asa cum o infatiseaza Scriptura sau spune-i istorioare despre aceasta.Vor fi mult mai receptivi si roadele nu vor intarzia sa apara!
Am inteles de curand ca fortand copilul sa-si imprumute jucariile nu punem bazele unei educatii crestine,pentru ca in fata lui Dumnezeu nu are valoare ceea ce face cineva din obligatie,ci doar ne plasam pe pozitie de adversar fata de propriul copil.Ganditi-va cum vi s-ar parea sa va ceara vecinul masina la care tineti foarte mult,ba mai mult,sa pretinda ca e a lui!Copilul nu are notiunea de imprumut,mai ales cand cel care cere jucaria mai si adauga "ata ete a meu".Daca obligam copilul sa dea ceea ce îi apartine îi transmitem subliminal ca dreptul de proprietate nu exista si ca poate si el atenta oricand la ceea ce este al altuia.Aceste doua invataturi au consecinte nefaste,pentru ca in lumea adultilor lucrurile stau altfel(doar educam copilul pentru a deveni un adult responsabil).
Va sfatuiesc sa invatati copiii ca nu luam ceea ce apartine altuia decat dupa ce am primit permisiunea acestuia si sa îi aparati de agresiunea celor care vor sa le smulga jucariile(sa vada ca sunteti de partea lor).În felul acesta sunteti in acord si cu dreptul civil si cu Legea care învata "sa nu ravnesti nimic din ceea ce este al aproapelui tau".
cadoul asta este AL MEU |
Thursday, January 13, 2011
reguli in familie
Am gasit aici niste reguli scrise de Susanna Wesley(1669-1742) provenita dintr-o familie cu 25 de copii,care a avut la randul ei 19 copii(asta da experienta!):
-nu se mananca intre mese
-copiii se culca la 8 p.m.
-medicamentele se iau fara mofturi
-ascultarea(supunerea vointei) salveaza sufletul copilului
- invata-l pe copil sa se roage de cand incepe sa vorbeasca
-cere-i sa stea linistit la rugaciunile familiei
-nu le da lucrurile dupa care plang,ci pe cele pe care le cer politicos
-ca sa previi minciuna nu pedepsi greselile marturisite
-nu lasa pacatele nepedepsite
-nu pedepsi de doua ori pentru aceeasi greseala
-rasplateste comportamentul frumos si vorbeste despre el(arata ca l-ai remarcat)
- laudati orice tentativa de a-i multumi pe cei din jur
-pastrati dreptul de proprietar,chiar si in chestiunile marunte
-observati cu strictete promisiunile(daca sunt indeplinite)
-nu puneti copiii la munca in detrimentul studiului
-invata copiii sa se teama de joarda
-nu se mananca intre mese
-copiii se culca la 8 p.m.
-medicamentele se iau fara mofturi
-ascultarea(supunerea vointei) salveaza sufletul copilului
- invata-l pe copil sa se roage de cand incepe sa vorbeasca
-cere-i sa stea linistit la rugaciunile familiei
-nu le da lucrurile dupa care plang,ci pe cele pe care le cer politicos
-ca sa previi minciuna nu pedepsi greselile marturisite
-nu lasa pacatele nepedepsite
-nu pedepsi de doua ori pentru aceeasi greseala
-rasplateste comportamentul frumos si vorbeste despre el(arata ca l-ai remarcat)
- laudati orice tentativa de a-i multumi pe cei din jur
-pastrati dreptul de proprietar,chiar si in chestiunile marunte
-observati cu strictete promisiunile(daca sunt indeplinite)
-nu puneti copiii la munca in detrimentul studiului
-invata copiii sa se teama de joarda
cine nu respecta regulile-la inchisoare |