... consiliu cu copiii cei mari si am stabilit ca pe viitor nu ii voi mai pune sa faca nicio treaba. In schimb astept din partea lor sa vina si sa spuna (daca au timp liber) "Mama, cu ce pot sa te ajut?". Nu mai doresc sa faca ninic de gura mea, cu sila si cartire. A venit vremea sa isi cultive sentimentul de mila, sa isi dezvolte lucrarea libera a intrajutorarii.
In plus, voi reduce volumul de atentie si de ingrijiri acordate lor si ma voi orienta preponderent catre cei mici, care au si ei dreptul la o mama "de novo", nu la una epuizata de adolescenti problematici.
Le-am spus ca sunt constienta ca asa se pot strecura lenesii fara sa faca nimic, dar las judecata lui Dumnezeu asupra lor. Trebuie sa ma detasez.
De asemenea ma astept sa apara cand si cand crize functionale in universul nostru casnic. Nu-i nimic. Poate ele vor fi ocazia cu care cei mai impietriti sau mai lenesi se vor mobiliza. Cred ca Dumnezeu nu ma va lasa sa pier, chiar daca niciunul dintre ei nu ma ajuta.
PS sotul nu intra la acelasi regim😊. Cel care vrea sa fie mai mare sa slujeasca tuturor!
hai mai :))) pai zice daca vrea sa fie mai mare...poate nu vrea :)))
ReplyDeletepai ecaterina daca le delegi autoingrijirea cu tot ce presupune haine: achizitie, spalat, calcat, impaturit etc sa iesi puna singuri mancare incalzeasca, face ceva rapid daca e cazul cred ca ramas cu 3 de ingrijit si nu o sa mai ai nevoie de ajutor. ma gandesc ca ei 4 se pot organiza astfel incat sa lucreze in echipa. cred ca le va prinde bine.
am scris de pe telefon repede si destul de gresit, dar cred ca se intelege....cred ca dintodeauna in familiile cu mai multi copii ( unde intram si noi cu 4 cred) copii au ajutat in casa, fiecare cu ce poate. la noi Nectarie cl 3 da cu aspiratorul si face curat in camera ei, cea mare la fel....inca ar face ei mai multe daca i-as organiza eu mai bine. De multe ori functionez insa dupa regula: lasa ca fac eu mai repede si mai bine...
ReplyDeleteSi la noi toti fac de toate, dar trebuie sa ma rog de ei (de unii) si mi s-a cam terminat dispozitia de a ma milogi.
Deleteeu nu ma rog zic o singură dată. data viitoare cand ma roagă ceva, ma fac ca nu aud...dau ignore. cum au mai multe rugăminți decât mine au cam inteles ca nu e de gluma. de zis zic o singură dată, fara reminder.
Deletenu sunt însă f consecventă in a-i ruga sau stabili ceva clar dar va trebui sa ma organizez ptr ca nu mai fac față singura. plus de asta cresc niste leneși is f conștientă de asta si probabil voi da si socoteala....eu sunt sigura ca tu esti mai organizată și mai consecventă in a le da ceva de făcut.
Deletecel de 6 ani e cot la cot cu mine in bucătărie...si ceapă ar tăia...iar aia mica de 4 impatureste haine in timp ce soru'sa de 13 sta pe telefon.
DeleteProbabil așa e când mai cresc. Și ai mei sunt toți sub 10 ani și arată mare entuziasm la treburile casei, plus mare sensibilitate la sentimentele mele rănite. Dar sunt convinsa că nu mai durează multi ani minunea.
ReplyDeleteTelefoanele sunt o problema. Am zis ca dupa 14 ani sunt si ei echilibrati. Nu e chiar asa. Ii fura...
ReplyDeleteEu zic de 1000 de ori la cineva anume si tot amana ce are de facut. Am talent sa cicalesc😊
ReplyDeleteDa... E drept, telefoanele încă nu au apărut în peisaj la noi. Vom vedea dupa 13-14 ani. Aproape zilnic mă gândesc, atunci când ii văd aplecați peste caiete sau cărând ditamai ghiozdanele, că perioada asta de școală primară este preferata mea din toată copilăria lor. Dar mulțumim pentru sugestii, semnale de alarma, soluții la problemele cu care inca nu ne confruntăm! Prețuim experiența dumneavoastră!
ReplyDeletenu se poate nici fara telefoane...noi am rezistat până la 12 ani si sper sa tin limita asta si la ceilalți copii.
ReplyDeleteNoi pana la 14. Sotul meu imi reproseaza si acum ca le-am pus moartea sufleteasca in mana...
ReplyDeleteVai de mine, ati rezistat eroic pana la varsta asta, in contextul vremurilor in care traim... al meu are abia 7 ani si viseaza deja sa ajunga clasa a 5a ca atunci i-a zis taticul ca ii va lua un telefon. Si cand vede alti copii mai mici cu telefon la scoala mi arata in speranta ca ii vom da si lui mai repede telefon... mai are acces la al nostru dar putin si rar... deocamdata sa mira ca nu are jocuri pe el cum au altii. Nu cred ca il voi putea tine departe de telefoane pana la 12-14 ani
ReplyDeletedeja nectarie de 9 ani imi zice ca asteapta sa faca 12 ani ca sa primească telefon. el e mai docil asa...poate il păcălesc sa ii iau cu butoane. am văzut o imagine faină care zicea asa: atunci cand telefonul era legat (vechiul fix) noi eram liberi. am avut si noi 14 ani ca obiectiv dar a cazut anul trecut si a fost op la picior plus ca toti copii aveau se mai dadeau si teme era f frustant ptr ea. chiar si asa are net limitat su nu i-am dat parola wfi.
ReplyDelete