...ma repet, dar mi s-ar parea util ca in liceu sa se introduca drept obiect de studiu pediatria/puericultura, fiindca majoritatea covarsitoare a adolescentilor vor deveni tineri parinti si ar fi foarte bine sa nu fie straini de aceste notiuni.
De asemenea o minima orientare in domeniul nutritionismului ar fi extrem de binevenita, fiindca incultura noilor generatii expuse unei explozii de produse alimentare industrializate aduce cu sine o rata crescuta de imbolnaviri.
Si educatie sexuala ar trebui facuta, insa acesta e o tematica delicata care ar trebui abordat ca o pledoarie pentru inocenta si curatie trupeasca. E greu sa dai detalii tehnice cand vorbesti unui grup si mai ales e imposibil sa atingi subiectul fara sa stimulezi intr-o oarecare masura imaginatia.
Eu nu cred ca este nevoie de educatie sexuala. Sa fim seriosi, detalii tehnice nu trebuie sa afle prea mult, totul decurge atural intre doi oameni suficient de maturi si indragostiti... ar fi suficient sa se atinga subiectul inmultirii omului la ora de biologie, unde sa li se explice despre sistemul reproductiv si modul de concepere al unei sarcini. Eventual mai degraba o materie de educatie morala ar trebui introdusa in scoli, unde sa invete toti copiii despre comportament moral si imoral in diverse situatii , inclusiv cu referire la viata sexuala inceputa mult prea timpuriu si schimbarea partenerilor fara dorinta unei relatii de durata in vederea intemeierii unei familii. Tinerii de azi deduc usor si foarte timpuriu din mass media ca e frumos sa fii obiect sexual si sa nu ai inhibitii
ReplyDeletePai asta e educatia sexuala de care vorbesc si eu, sunt de acord cu tine. Cred ca se poate sa nu ai inhibitii si sa ai totusi bun simt
ReplyDeleteMa refer la inhibitii nesanatoase (complexe de inferioritate sau ideea ca latura reproductiva e rea in sine) nu la inhibitii generate de autocontrol.
ReplyDeletePuericultura si nutritie, da, ar fi minunat!
ReplyDeleteDar educatie sexuala, nu. N-as lasa in mainile unui strain acest subiect atat de delicat si atat de important pentru viata omului. Am avut in scoala cateva ore de educatie sexuala, facute de un medic, desi era acum 20 de ani (a fost initiativa dirigintelui nostru). Sincer, intram in pamant de rusine. :) (s-au impartit si tampoane, baietii radeau etc. etc.)
Din punctul meu de vedere, normal si firesc este ca informatiile acestea copiii sa le primeasca de la noi, de la parintii lor, din momentul in care ii simtim si vedem ca trebuie (la unii mai devreme, la altii mai tarziu).
Nu cred ca acest subiect, educatia sexuala, e un subiect de tratat in masa.
O data pentru ca fiecare copil evolueaza fizic si emotional in mod diferit. Si apoi pentru ca nu (mai) cred posibila o abordare la scoala care sa fie o pledoarie pentru inocenta si curatie trupeasca.
Da, clasele sunt mixte, ceea ce face totul mult mai dificil, mai ales daca e vorba de varste mici...
ReplyDeleteSi depinde de contextul familial al fiecaruia... de exemplu, in familiile cu mai multi copii, fratii mai mari ii ajuta pe cei mici sa inteleaga chestiuni de diferente de gen sau de sexualitate atunci cand rasfoiesc carti despre corpul omenesc (asta am observat la noi in familie, cel de 6 ani ii explica celuilalt de 4 ani, deci cel mic afla mai devreme decat el aceleasi informatii) sau au ocazia sa vada cu ce e diferita o fata de un baiat atunci cand ii schimb scutecul surorii sale... la fel vad sani de femeie cand alaptez fetita si asa li se pare firesc. Altii vad sani de femeie doar in videoclipuri muzicale si raman cu imagini deformate despre frumusetea corpului feminin sau rolul sanilor... Unii sunt curiosi sau rad cand vad intr.o carte corp de baiat si corp de fata, pentru ca au crescut singuri la parinti. Spre exemplu eu, am fost singura la parinti si imi amintesc ca eram la gradinita cand voiam sa vad cu ce sunt diferiti baietii si ma ofeream sa merg la baie cu baietii mai mici sa ii ajut la toaleta, ocazie cu care vedeam si eu ceva nou pt.mine... altfel era situatia daca as fi avut frati
ReplyDelete