...luptele pe care vrajmasul le aduce asupra femeilor casatorite (mai ales in familiile cu multi copii mici) este o paruta cautare a vietii fara griji lumesti, o inchipuita dezlipire de cele materiale. Lucrarea vicleana imi pare exact pe dos decat se observa la monahii, care au tendinta de a duce la extrem spilcuiala in cele exterioare si atentia la detaliu.
De fapt e o lancezeala nepermisa celor care au ca indatorire sa poarte grija de casa, de alimentatia, vestimentatia si chiar confortul psihic al celor din familie. E o boala sufleteasca a carei duhoare se imprastie si asupra altora, iar leacul ei ar fi sa constientizezi ca nici lui Dumnezeu nu ii place aceasta delasare. A sedea fara de lucru, complacandu-te in mizerie si urat cu siguranta nu este o lucrare duhovniceasca.
Adesea iti vine sa te dai batuta in lupta cu mizeria, cu dezordinea si cu propria infatisare deprimanta. Orice ai face, te descurajeaza cand vezi ca se naruie in cinci minute de la finalizare. Cand ai copii mofturosi, nu te mai trage inima sa gatesti nici macar o salata. Daca te mai si simti rau din diverse motive, acedia castiga teren incredibil. Cand resursele financiare nu sunt prea grozave chiar pare ca tot ce e elegant si placut la vedere e rezervat bogatilor lumii.
A fi slampata nu e semn de progres spiritual. Nu poti administra ceea ce ai? Mergi pe firul simplitatii si vei gasi un punct de echilibru intre ceea ce ai si energia de care dispui pentru a purta de grija. Nu te complica sa faci mancaruri sofisticate, dar da-ti silinta ca meniul obisnuit al zilei sa fie sanatos, hranitor si placut la gust. Pune-ti inteligenta si simtul estetic (atat cat esti inzestrata) in slujba organizarii casei si a alegerii unor hainute agreabile. Nu sta nepieptanata cat e ziua de lunga si nu te imbraca in zdrente pe acasa. Infraneaza-te cu discernamant de la mancare si fa-ti timp pentru putina miscare. Nu lenevi: curata, fa ordine cat poti, spala, aeriseste. Limiteaza accesul copiilor mici la obiectele importante sau periculoase. Chiar daca nu ai cine stie ce bani, exista varianta second-hand. Poti de asemenea strange bani cu rabdare si a investi in timp in piese de mobilier care sa te ajute in organizarea casei. De cate ori iti cumperi ceva, gandeste-te cum il intretii, cat tine la mizerie si cat de repede se deterioreaza. Alege culori care sa te bine-dispuna, vesele, luminoase, fiindca mamicile adesea petrec mult timp in casa si merita sa o transformi intr-un loc in care te simti bine (nu din care iti doresti sa evadezi ori de cate ori ai ocazia).
Nu scriu despre lucruri care nu m-au bantuit si nici despre solutii pe care nu le-am pus in practica. Se poate, doar sa fie vointa cea buna si intelegerea corecta a lucrurilor. Cu rabdare si perseverenta viata intra pe un fagas al echilibrului.
Ce articol fain si binevenit! Si eu le-as lasa pe toate sa zboare, ce ma pune in miscare este faptul ca piticii sunt mai linistiti si se joaca mai frumos atunci cand e ordine, si noua ne place si mai mult. Cine sta in pijamale prin casa nu cred ca isi da seama de starea pe care o imprima celorlalti, eu daca ii vad in pijamale am senzatia de spital si boala(la dulcecasa am citit despre imbracatul prin casa si mi-a folosit). Nici eu nu am cumparat niciun dulce, au primit o multime si pentru ei si pentru dat, eu le tin sub cheie :). Ce e atat de indoielnic incat nu mananc eu, ii dau catelului, la gunoi imi pare rau sa le arunc iar milostenie nu pot sa dau ceva care consider ca imi face mie rau. Foarte mult ma gandesc inainte sa cumpar ceva, tocmai din cauza ca se aduna foarte multe. Multumesc
ReplyDelete