...vad doua extreme care imi par la fel de bolnave.
Una e cea a conturilor cvasi lipsite de continut in care ploua cu selfie-uri fara numar. Desi nu sunt neaparat lascive, expunerea ostentativa si obsesiva a chipului/corpului propriu da de inteles ca omul graviteaza in jurul celor ce tin strict de trup.
In cazul diametral opus nu gasesti absolut nicio imagine cu posesorul contului, ci doar flori, peisaje, pisici, caini, icoane, citate celebre etc. Faptul ca persoana in cauza nu isi asuma propriul chip daruit de Dumnezeu imi sugereaza un om complexat sau un las care nu se poate exprima decat sub protectia anonimatului.
Mai este o posibila categorie a celor care isi ascund infatisarea: cei care dau o dimensiune anormala infractionalitatii si se tem ca ar putea fi reperati si agresati daca dau on-line prea multe indicii. E si aceasta o manie, ca pe baza unor exceptii nefericite sa iti elaborezi reguli preventive de conduita.
Ei, nu sunt extreme, sunt doar diferite scopuri pentru care persoanele respective și-au creat contul... Eu una am un cont fără chip, pentru că nu doresc să mă expun absolut deloc, dar prin intermediul Facebookului urmăresc anumite grupuri unde cer informații nevesare, urmăresc oferte de carte și alte bunuri, dar l-am creat din "obligația" de a face parte din grupul de părinți ai școlarilor din familie și grupurile de studiu din care fac parte. Nu am ce (și nu urmăresc) să ofer nimic pe Facebook. Cineva spunea că Facebook este o "fabrică de narcisism", dar eu vreau să îl văd că pe o utilitate și atât.
ReplyDeleteNu ma refer la extreme psihologice, ci la extreme privind afisarea propriei imagini.
ReplyDeleteNu cred ca punand o foto de profil te expui mai mult decat mergand pe strada, la serviciu, la cumapraturi, in excursii sau la scoala copiilor tai. Te vad zi de zi atatia necunoscuti fata catre fata, incat mi se pare inutil sa te feresti pe fb. In plus, daca poza e una banala, pur si simplu de recomandare, nu cred ca ar atrage atentia cuiva. E o parere personala. Fiecare are sentimentele si neputintele lui.
În publicul viu nu mi-ar arăta nimeni cu mâna "like" când m-ar întâlni, iar necunoscuții nu mi-ar spune părerile lor privind înfățișarea mea așa cum se întâmplă în mediul virtual. Sunt domenii cu totul diferite și consider că s-a degenerat prin confundarea lor. Prefer să evit tulburarea interioară și să nu mă expun pentru că nu interesează pe nimeni și nu folosește nimănui, însă pe mine sigur m-ar destabiliza like-urile și comentariile altora privind propria înfățișare, din punctul de vedere al slavei deșarte.
ReplyDeleteDar este normal să vedem lucrurile diferit și să avem păreri diferite! :-)
Asa e, nu s-ar exprima, dar cu siguranta ar avea o opinie.
ReplyDeleteDe obicei la pozele de profil nu comenteaza nimeni aiurea, mai ales ca avem optiunea de a ne alege prietenii de fb. In mod sigur nu dam accept la toti ciudatii.
Daca simti ca te tulbura e cel mai intelept sa fugi de tulburare
ReplyDeleteNici eu n-am avut poze de profil. Prietenii mei stiau cum arat (aveam sub 30 de prieteni in lista)si nu aveam alte intentii decat sa mentin legatura mai bine cu unii plecati in alta tara.
ReplyDeleteSunt introvertita, timida si nici nu-mi place sa mi se faca poze. Deci fara poza pe facebook :)) Apoi sunt prevazatoare la modul general, fara sa am frica de vreo infractiune anume. Sunt lașă in multe situatii din viata, am si complexe, insa pe facebook tot eu eram, nu faceam nimic diferit la umbra anonimatului.
Conduita mea pe internet e, in general, una prevazatoare. Pur si simplu ca sa nu ma doara capul mai tarziu :))
Orice facem pe internet lasa "urme" in background (sper ca nu suna a paranoia, pentru ca e adevarat - un programator ce lucreaza in ramura asta din IT poate spune multe). Apoi Facebook e o companie ce adesea a dovedit ca nu se comporta etic (chiar acum e iar in mijlocul unui scandal legat de confidentialitatea datelor si brese de securitate, scandalul cu Cambridge Analytica nu s-a stins, dimpotriva, au aparut noi dovezi).
Din punctul meu de vedere, e mai simplu sa nu impart informatii multe despre mine pentru ca nu mai putem controla ce se poate intampla cu ele. Traim intr-o lume in care, pentru prima data in istorie, oricine are o voce, oricine poate spune ce gandeste si oricine chiar poate influenta in bine/rau (prin intermediul Internetului). Gandim diferit, fiecare prin firea lui.
Total de acord cu dvs., Maria.
DeleteCircula un "sfat înțelept" acum câțiva ani pe fb: să nu afișezi pe wall ceea ce nu ți-ai pune pe gard, la vederea trecătorilor :-D
Într-adevăr, putem seta confidențialitatea, dar imaginea de profil este accesibilă oricui.
Tocmai că ne facem aidoma persoanelor publice astfel.
Iar dumneavoastră, doamna preoteasă, chiar sunteți o personalitate, deși nu vă considerați, căci multe femei se raportează astfel la dvs. Sunteți un model, o sursă de inspirație și o persoană foarte apreciată, foarte populară în mediul bisericesc cel puțin.
Sunt mulți care vă urmăresc postările, oferiți un fel de "reality show" duhovnicesc. Ne hrănim cum putem, dumneavoastră și alții ca dumneavoastră ne oferă alternativa atunci când renunțăm la cele oferite de necredincioși. Vă mulțumim că o faceți și ne rugăm ca toate acestea să nu vă vulnerabilizeze niciodată!
Pana acum, slava Domnului, nu am avut probleme si nici macar intalniri cu necunoscuti care sa ma stie de pe fb. Sotul a intalnit cateva persoane care ma cunosteau din mediul online, dar numai oameni pasnici, binevoitori.
DeleteEu am avut bucuria sa il intalnesc asta-vara pe pr Razvan Ionescu pe care il vazusem doar pe fb. Nu am vorbit decat ff putin, era intr-o excursie cu un grup mare de copii la o manastire in Romania.
Nefiind si nesimtindu-ma o personalitate publica importanta nu ma gandesc deloc ca ar da cineva doi bani pe datele mele si nici pe alte detalii din viata mea cu atat mai putin pe mutra mea de pe fb😊.
ReplyDeleteDe altfel google, fara sa aiba vreo foto de-a mea, stie mult mai multe despre mine din toate cautarile pe care le fac. In fine, oricum exista o lume intreaga, nevazuta, fara de trup, care stie tot ce misc...