...nu mi-am pus problema serios cum sta treaba cu spalarea picioarelor. Intelegeam in mare ca e vorba de o pilda de smerenie, de slujire a aproapelui. Viata insa mi-a oferit un test pe care l-am picat la minut😊.
Era in vremea postului mare, aproape ultima suta de metri. Pe la ora 14.30 eu inca nu mancasem si mai aveam de facut o gramada de treburi, printre care si tunsoarea baietilor. Chiar eram cu masina de tuns in mana, pregatindu-ma sa aranjez parutul lui Gheorghita, cand a intrat pe usa sotul meu. Fusese plecat cu treburi toata dimineata, avea o multime de plase in maini si era si el obosit.
Nici nu a lasat bine plasele jos, ca m-a si intrebat cat se poate de serios: "Ma speli si pe mine pe picioare?" Intrebarea asta in combinatie cu programul meu aglomerat, a picat ca nuca in perete pe starea mea de atunci, asa ca replica a fost: "Nici gand, te descurci si singur!" Avalansa de ganduri de revolta si consternarea interioara care m-a coplesit nu le mai detaliez.
Ce-i drept, glumea, dar farsa lui mi-a aratat cat de putin dispusa as fi sa spal picioarele cuiva, doar ca sa il odihnesc si cat de umilitor este sa faci asta pentru cineva care e capabil dealtfel de autoingrijire. Cred ca doar in cadrul vreunui ritual in care as putea face pe smerita m-ar incanta ideea😀
Da,in viata avem parte de teste! Realizam sau nu, dar dam raspuns.Anul acesta in joia mare masina de spalat rufe s-a stricat.Aveam mult de spalat, sotul plecat si cu un program plin si obositor! Faptul ca a renuntat la toate treburile lui si a avut rabdarea sa o repare a fost pentru mine ca si o spalare de picioare, un moment de har!
ReplyDelete