Cica...

...tre sa petreci timp de calitate cu copilul. Iti vine rau cand vezi ca mamele din generatia noua au nevoie sa fie invatate sa stea cu copilul inainte de culcare, la masa si sa vorbeasca ce si ce cu el. Alienarea e atat de grava incat instinctele se estompeaza. Care va sa zica ca nu le mai are.

In plus, familia monopuerala (dati-mi voie, stimabilelor, sa folosesc acest termen) in care ambii parinti pleaca cu orele la munca este tot mai des intalnita in zilele noastre. In acest cadru social facilitat prin avort si contraceptie, ca sa compenseze psihologic situatia, parentingul insista pe timpul acesta de calitate, pe atentia pe care o primeste copilul de la parinte.

In primul rand, o femeie care nu are pacate de moarte cu siguranta nu are inima atat de impietrita fata de propriul prunc incat sa il priveze de acest minim de afectiune manifesta (doar daca e grav bolnava). Deci ideea de timp de calitate trebuie revizuita pentru crestine  pe ici pe colo prin punctele esentiale.

In al doilea rand, daca are un set de frati cu care sa isi omoare timpul, copilul simte mai putin nevoia de bagare in seama de catre mama.  Chiar daca e vorba de dispute care se lasa cu lupte greco romane, chiar daca se mai necajesc si se parasc, tin unii la altii. Iar mama, saraca, ce sa zica: "Urasc tradarea, dar iubesc pe tradatori!"

Si un exemplu extrem de timp de calitate petrecut cu  copilul, la 39°C, cu puls 116, si usoara Hta: joc sah dupa regulile new age ale lui Gheorghita😊