Exista o mandrie mireneasca si una calugareasca. Mandria mireneasca (sau lumeasca) se arata cand cineva se mandreste impotriva aproapelui ca mai bogat, mai frumos, mai bine imbracat sau ca de neam mai bun.
Se intampla uneori ca cineva sufera de slava desarta si pentru unele daruri naturale. De pilda, unul sufera de slava desarta pentru ca are glas frumos si canta frumos, sau pentru ca e bland si lucreaza sau slujeste cu curatie (printre intelectuali bantuie dispretul pentru cei mai slabi de minte). Acestea sunt mai cuviincioase decat cele dintai. Dar si ele tin de mandria lumeasca.
Iar mandria calugareasca se arata cand cineva sufera de slava desarta, pentru ca privegheaza, sau posteste, sau ca e evlavios, sau ca are o buna vietuire, sau ca este mai sarguincios. Ba uneori se si smereste cineva de dragul slavei. Acestea tin de mandria calugareasca. Daca nu putem sa nu ne mandrim deloc, e mai cuvenit sa ne mandrim pentru cele calugaresti, decat pentru cele lumesti.
(Filocalia nr. 9 , Ava Dorotei, Despre smerita cugetare)
O experienta interesanta este sa te imbraci intr-o tinuta in afara a ceea ce este delimitat ca respectabil in societate. Cand incepi sa te lovesti de atitudinea batjocoritoare a celor din jur si sa fii discriminat cu brutalitate pe criterii vestimentare vei aprecia mai bine cat te stapaneste patima slavei desarte (si asta doar pe tema hainelor, altminteri ea are multe alte capete) Vei face totodata cunostinta cu lipsa de sensibilitate a oamenilor fata de cei pe care ii considera mai neinsemnati ca ei. Cu cat te ustura mai mult, cu atat e mai adanca rana mandriei.
Adica sa ma imbrac intr-un sac, ca sa ma lupt cu slava mea desarta si cu iubirea de lux, prilejuind si motive de a zgandari neputintele celor din jur si sa ma fac vinovat si de alte pacate?
ReplyDeleteNu e mai simplu sa ma rog "Doamne, iubesc luxul, iarta-ma si vindeca-ma"? smerindu-ma si lansandu-l pe Dumnezeu sa lucreze in mine vindecarea patimilor?
Daca cei din jur sunt invatati sa se preocupe de ceea ce se afla in gradina altuia, ii va zgandari orice.
DeleteDumnezeu primeste orice mod de a incerca o apropiere de El.
Irina, nu trebuie să te îmbraci în sac aici în lume ca să placi Domnului, El n-a cerut asta în veac!!! Treci de la o extremă la alta, de la lux la sac....Dumnezeu vrea să slăvești și să te bucuri de chipul Lui pe care l-a lăsat în tine...și deci în fiecare om. Dacă tu vii să "îmbunătăţeşti" ce ţi-a lăsat Domnul înseamnă automat că eşti nemulţumită de Moştenire. Dumnezeu vine să te ajute dacă te rogi însă nu va veni să te dezbrace sau nu va umbla cu tine în magazin să-ţi direcţioneze mâna spre a alege o haină modestă, simplă şi nicidecum sac care, în mod paradoxal, se poate afla chiar lângă cea care strigă la lume. Dumnezeu face 100 de paşi către tine dacă tu începi cu unul. Nu da vina pe Domnul pentru nedorinţa ta de schimbare. El este un Dumnezeu nemincinos şi a lăsat la dispoziţia ta libertatea !!!! Crezi că prin simplul Cuvânt sau Putere n-ar putea SĂ TE OBLIGE, să faci ce vrea El, pentru că e atotputernic? Atunci ar fi un Dumnezeu mincinos iar tu l-ai blama pentru că te-a pus să faci CE VREA EL, fără să vezi că e Binele. Nu-l încărca pe el cu patima ta, asumă-ți și mergi către el că ți-a lăsat la îndemână toate uneltele mântuirii și....libera alegere. NUMAI DE TINE depinde cum o folosești și nu e vina LUI că nu vrei să renunți la plăcere.
DeleteO preoteasă cu 5 copii
Imi place tare mult cum semnezi comentariul ,,o preoteasa cu 5 copii" mai ales la postarea asta despre mandrie ...Pai nu suntem toti egali ? Una e doctor , alta e profesor , alta e mama de 10 copii, etc. Oare nu puteai sa-ti scrii numele care ti s-a dat la botez, asa ca o crestina...?
DeleteDoamna "o preoteasa cu 5 copii", tot respectul si ca sunteti sotie de preot si ca v-a invrednicit si binecuvantat Dumnezeu cu 5 copilasi. Insa nu pot sa respect faptul ca va permiteti sa trageti niste concluzii despre un strain (eu) pe baza a doua-trei vorbe. Eu lansasem o intrebare, n-am pus un barometru pentru nivelul decentei si/sau al mandriei personale. Astea le discut in particular cu duhovnicul meu cand e cazul, nu in comentarii pe bloguri. Ce ma amuza e ca ma pot numara printre oamenii care se imbraca super decent. Ce mi-e limpede dupa discutia asta e ca si sacul te poate sminti si invita la judecata aproapelui, dar si doua-trei vorbe care aveau ca scop dialogul, comunicarea (cititi raspunsul preotesei Ecaterina ca sa vedeti echidistanta in comunicare). Daca nu era din Biserica, n-as fi vizitat acest blog, deci data viitoare directionati-va catehizarea spre cineva care chiar are nevoie de ea. Iertati si pomeniti-ma si pe mine - IRINA
Deletecu sinceritate, nu m-a durut...dar la un moment dat mi s-a parut ca provoc pe cei din jur si ca i fac sa se simta prost...asa ca am mai renuntat la unele fuste lungi si uneori ma coafez. e un minus al meu, o lipsa asta, mi s-a parut ca acest tip de conformism la care am aderat e un pacat mai mic decat sa provoc discutii si ganduri in jurul meu. dar ...tanjesc dupa cealalta vreme, e adevarat....
ReplyDeleteFustele lungi pot fi foarte elegante, chiar se folosesc ca element vestimentar in ocazii speciale.
DeleteUn om prost imbracat nu prea face pe nimeni sa se simta prost. Poate doar pe cei apropiati, care-l stiu de mai inainte ca avand alte gusturi la capitolul imbracaminte. Necunoscutii il iau ca atare.
Depinde ce intelegi prin prost imbracat ...
DeleteRepet, femeia trebuie sa fie ingrijita, decenta, sa-i placa frumosul, practicul, nu luxul. Hainele pot fi ieftine, dar sa nu arate deloc ieftin, daca pastrezi regulile astea.
DeleteMandria e unul din defectele mele. Incet incet o cobor jos.
ReplyDeleteExemplul cu hainele cred ca se leaga de modestie si simplitate, din pacate cine judeca aparentele va ramane cu aparente.
Fustele lungi si basmalele nu au nici o importanta. Este slava desarta sa iti imaginezi altceva.
ReplyDelete"Un om prost imbracat" ii face pe multi sa se simta pros din nefericire pentru el intr -o societate normala pentru ca multora le pasa de semeni desi tu vad ca nu prea crzi asta. Oamenii se vor gandi ca este prost imbracat pentru ca nu isi permite haine de alt fel si se vor gandi cumpot ajuta fara sa jigneasca. Dintre oamenii "bine imbracati " multi au iubire si grija pentru semeni desi nu se vede asta in fustele lungi.
Da, fustele lungi nu au nicio importanta ca indicator al smereniei. Altmiteri au rostul de a acoperi ceva mai mult decat fustele scurte. Cat despre acoperamantul pt cap, macar in biserica la rugaciune, te priveste ce crezi.
DeleteA se simti prost are mai mult nuante, intr-adevar. De aici si pana la a trage concluzia ca eu cred ca traim intr-o societate in care nimanui nu-i pasa de semeni e cale lunga.
O "experienta interesanta" nu are rost sa fie discutata doar la nivel teoretic. Plimba-te intr-o zi foarte prost imbracata si noteaza reactiile celor din jur in market, la spital, in mijloace de transport in comun, la sedinte cu parintii si chiar la biserica. Te asteptam cu concluzii despre felul concret in care oamenii bine imbracati au incercat sa te ajute.
In Romania in general (deci exista exceptii) esti privit ca un potential infractor (lumea isi pazeste poseta in preajma ta) si in nici un caz nu ti se acorda nici atentie, nici prioritate si nici amabilitate atunci cand in mod normal ti s-ar cuveni. Asta e doar o mica parte din crucea saraciei si a umilintei. Smerenia te ajuta sa o porti usor.
Da, mai sunt si fetele astea tinere, care se imbraca in negru de sus pana jos si stau pe la slujbe intr-o atitudine din asta de parca ar fi omorat pe cineva...of Doamne ! La manastire , mamica! Ce mai cauti tu in lume daca esti la o asemenea masura , de plangi intruna , te nevoiesti , te innegresti ...de parca Dumnezeu ti-a dat viata ca sa-ti bati joc de tine! Gata lumea nu mai e de tine ! Manastire, pustie ...
Deleteecaterina postarea asta o sa o inteleaga putina lume....:) mi se pare ca ai pus o halca de carne in gura unui proaspat intarcat! Bucurie!
ReplyDeletesau proaspat diversificat mai bine zis :)
ReplyDeleteCand sufletul se aseaza, in sfarsit, pe cale, simte sa se aseze in toate, deci si in vestimentatie: batic pe cap, tinute neprovocatoare, modeste imitand modelul nostrum suprem, Maica Domnului. Suntem atrasi ca de un magnet de sufletele purtatoare de Duh Sfant care iradiaza in jurul lor credinta si pace. Nici nu trebuie sa mai vorbesti ca sa marturisesti al cui esti: al lui Dumnezeu sau al lui mamona.
ReplyDeleteÎntr-adevăr, e o mare neputinţă aceasta de a cataloga omul după straie! E peste tot! Eu am fost o persoană mai cochetă în tinereţe, acum am alte priorităţi dar am sesizat cu tristeţe că oamenii au reacţii deseori caraghioase când privesc un om modest îmbrăcat despre care nu ştiu nimic, faţă de momentul în care află despre el că are fie studii înalte, fie poziţie socială şi brusc se luminează la faţă şi devin linguşitori... Personal nu ies prea mult în evidenţă (aşa cred) şi nu am vreo suferinţă dacă cuiva nu-i place cum arăt într-o zi. Însă cu mândria mă mai războiesc din când în când, poate pe alte planuri...
ReplyDeleteDelicat subiect... Mai ales cand atingi anumite "parti sensibile" ale inimii de femeie care incearca sa cunoasca si ceva din viata cu Dumnezeu dar nu poate renunta nici la placerutele sale (chiar si vestimentare). Cu cat ne vom apropia de Dumnezeu cu atat vom fi mai simpli si in purtari si in sentimente si in vestimentatie. Pr Teofil Paraian spunea la un moment dat ca daca Hristos ar veni acum ar purta blugi. De acord pentru ca si in vremea sa nu purta haine diferite de ale semenilor, dar cred ca nu ar fi blugi fitzosi ci simpli. Iar noi care ne numim cu numele lui Hristos nu ar trebui oare sa ii urmam in toate? Dupa putere si cu smerenie. Madalina
ReplyDeleteDragi surioare,
ReplyDeletesa ne insusim smerenia si gingasia Maicii Domnului din aceasta fotografie miraculoasa:
https://sfantulmunteathos.wordpress.com/2015/06/04/o-fotografie-din-1903-realizata-la-manastirea-russikon-surprinde-aparitia-miraculoasa-a-maicii-domnului-in-2015-s-a-descoperit-in-arhiva-manastirii-negativul-imaginii/
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu miluieste-ne pe noi!
Si iarasi ma trezesc eu sa spun ceva, cand abia m-am auto indemnat la tacere intr-un coments de la alta postare a Ecaterinei. Dar nu ma pot abtine sa nu va spun ca asta cu catalogatul dupa haine a unui om e foarte specifica romanilor. Traiesc de 13 ani in afara tarii si nu am vazut pana acum la neamurile printre care stau o asa tendinta puternica de a pune pret pe haine si nici de a aprecia omul dupa ceea ce poarta, cum am vazut traind in Romania. Probabil e o alta ispita a acestui neam care, e drept, are si-un simt estetic cu mult peste medie, as spune ca e un varf in materie de sens artistic. Din pacate....daca vrei sa castigi vesnicia, ar trebui sa ai mai putin grija amabalajui, oricare ar fi el.
ReplyDelete