Interactiunea cu tatii :)

Copiii ii adreseaza mamei tot felul de cereri si reclamatii... tatalui ii pun doar o intrebare: "Unde e mama?"

 sursa

Ce crede Miss World 2013 despre...

...avort, divort si sex pana la casatorie:


Traducerea o puteti gasi aici
Carcoteala: interesant este ca glasul marturiseste ceva, iar tinuta striga contrariul. Daca esti impotriva sexului in afara casatoriei nu e bine gandita o rochie sexi.
As mai fi curioasa sa stiu daca acest gen de marturisire intareste pe careva in hotararea de a-si pastra fecioria pana la nunta, daca il ajuta sa treaca mai usor peste momentul ispitei sau doar surprinde publicul in mod placut. 

Cuvantul anului 2014

Fiecare are anumite obiective pentru noul an si mi-a placut cum a sintetizat Irina intr-un cuvant telul ei in materie de dezvoltare personala pe anul 2014: simplitate

Si eu as avea un domeniu pe care simt ca ar trebui sa ma concentrez: BUNA DISPOZITIE. Cred ca voia buna nu e intotdeauna o stare de spirit care apare spontan, ci depunand putin efort o poti construi chiar si cand elementele exterioare nu prea te ajuta.

Lucrand firea mea imi doresc in mod deosebit sa le pot transmite si copiilor mei o mostenire emotionala pozitiva, dar sa-i si invat mestesugul veseliei :)

Distractia e pe ultimul loc intre tacticile pe care le-as aborda.
Cultivarea gandurilor frumoase ar fi una.


Apoi a pune in practica Evanghelia care ne porunceste sa iubim pe aproapele si ne arata ca dragostea acopera multime de pacate. Deci sa nu staruim in acceptarea sentimentelor noastre ranite si in autocompatimire atunci cand cineva ne face o mica nedreptate, ci sa o lasam sa treaca. Doar trebuie sa intoarcem si obrazul celalalt (usor de scris despre asta).

Un factor major de stabilitate este a se raporta cineva doar la Dumnezeu si a nu se opri indelung asupra opiniilor pe care le au ceilalti despre el. Parerea lumii fie te arunca in slava desarta, fie te face sa suferi inutil. Mai ales copiii trebuie sa fie atenti sa nu-si faca un idol din felul in care ii evalueaza anturajul.

Cea mai sigura cale spre scopul pe care mi l-am propus este a invata sa multumesc Domnului pentru tot ceea ce El ingaduie sa mi se intample, cu constiinta ca toate sunt spre binele meu.

:)

tae bo, cu mic cu mare

• cand ma fac mare ma fac trebarist, sa fac treaba



sau hair stylist?

• tati: "Azi am avut 9 pomeni" "Ce? adica ieri au murit 9 oameni???"



gatita de fratiorul mai mare (cu sosete la urechi)

• o vecina ne-a adus milostenie niste mancare si a aprins o lumanare intr-una dintre feliile de paine: "Ne dai sa mancam pomelnici?"
• ceva care se poate taia de pe lista activitatilor gospodaresti ale oamenilor flexibili carora nu le place sa fie incorsetati in conventii sociale (pentru cine sta la bloc si nu-i place numele de Sisif, nu are prea rece in baie, in casele unde bebelusii nu obisnuiesc sa se spele pe maini sau sa arunce telefoane mobile in apa din WC) 

  

  fara capac e mai usor de igienizat

Un joc dragut...

Bici-carucior

Copiii care ne formeaza

si ne invata sa iubim ceea ce e greu de iubit... 

sursa

A fi mama inseamna sa cresti si sa te bucuri de copilul pe care-l ai, nu de copilul pe care credeai c-o sa-l ai. Inseamna a intelege ca el e exact persoana care trebuie sa fie. Daca esti inteleapta (in text - norocoasa) el te va transforma in persoana care ar trebui tu sa fii.

De Craciun...

... mi-am adus aminte sa ma bucur de timpul petrecut cu draguta mea cea mica si ne-am jucat amandoua pe cinste (fara sa ne intrerupem sau sa ma imparta cu altcineva)

Pentru ca timpul...

... e una dintre cele mai importante coordonate ale vietii noastre de familie mi-am dorit intotdeauna un ceas XXL, sa fie o prezenta coplesitoare pe perete la bucatarie ca sa ne amintim sa nu ne intindem seara prea mult la taifas la masa si sa ne grabim dimineata ca sa nu intarziem la scoala. Mos Craciun a prins de veste :) si s-a conformat.

24 inch diametru

primul gand dupa ce l-am vazut:
"sper sa nu-mi atarne de gat pe la vreuna
din vamile vazduhului "

Singurii colindatori...

...decenti care au trecut pe la casa noastra (in rest zeci de grupuri de cersetori), in ajunul Craciunului pe la 23,30...

Oglinzi...

... cadou de la bunici, in completarea schimbarilor

ca sa nu ne mai pieptanam pe mocheta

mai multa luminozitate

ambalaj cu bulinute anti-stress :)

La intalnire

-Duggar-ii merg la intalnire?

-Da si nu! Nu inainte de casatorie, da, dupa casatorie, cel putin saptamanal.
Nu incurajam intalnirile intre indragostiti asa cum sunt intelese ele in societatea contemporana. Asta pentru ca la o intalnire in doi nu ai protectie, iti deschizi inima unei persoane care s-ar putea sa nu fie pentru tine de la Domnul si te expui multor suferinte. Poate faci fagaduinte sau chiar iti legi sufletul de celalalt si in momentul despartirii va fi foarte greu. In felul acesta instrainezi franturi din inima ta si noi simtim ca Dumnezeu nu ne-a creat pentru a trai asa ceva.

Cel mai potrivit este sa astepti pe cel pe care Dumnezeu il are pentru tine, sa te rogi si sa cauti mai intai trasaturi de caracter crestinesti ("godly"-dumnezeiesti) la persoana vizata. In intalniri de grup, de exemplu cand mergem cu familia undeva, sau la biserica, poti intalni pe cineva care te intereseaza.

Totul este sa nu ai mentalitatea asta de a initia relatii doar pentru distractie, dar este o relatie focalizata pe a identifica omul alaturi de care ai vrea sa-ti traiesti restul vietii. Cand privesti "intalnirea" din aceasta perspectiva ai o viziune mult mai matura si un mod mai responsabil de a gandi si actiona. Nu te lasi coplesit de emotii, ci analizezi caracterul celuilalt. Cunoscandu-ti si tu slabiciunile trebuie sa stii ce fel de om iti trebuie pentru echilibra un cuplu in casatorie.

Casute

    Cam asa ne-am jucat noi (eu cu Iuli, Eca si Grigo) in dupa-amiaza asta:

It's a wonderful life

Serbare Eca

Nu mai avem aparat de fotografiat, asa ca pozele sunt ff slabute (sorry, Eca)

ochelarii sunt din recuzita :)

Igiena

Schimbari

Avalansa...

... de haine:

Nu stiu daca "de vina" e consumerismul, dorinta de schimbare, sau propaganda care se face pro acte caritabile, dar vad ca tot mai multi oameni sunt dispusi sa doneze obiecte in stare functionala foarte buna. Nu e vorba numai de lucrusoare marunte. De exemplu atunci cand am cumparat apartamentul ni s-au lasat pur si simplu o canapea extensibila si doua fotolii mari din piele (era chiar piele) visinie (pe care i le-am dat mamei fiindca la mine n-ar fi avut viata lunga).

Din ceea ce mi se intampla trag concluzia ca in vremurile noastre parca mai mult decat oricand in tara asta oamenii traiesc infloritor si sunt dornici sa ajute, mai ales familii cu multi copii. Acesta este inca un mod in care Dumnezeu intinde o mana de ajutor celor care (chiar si cu credinta imputinata) se lupta sa nu-si intineze nunta.

Problema este ca toate aceste binecuvantari se revarsa abia dupa ce pruncii sunt acceptati si  nu sunt pregatite (de fapt sunt pregatite, dar noi nu le vedem si nu le stim) dinainte, tocmai ca sa se arate credinta si nadejdea omului. Dupa mine e mai mare fericire in uimirea de a vedea cum randuieste Domnul toate pentru a ne putea creste toti copiii, decat a avea de la bun inceput o siguranta materiala si a socoti lumeste zamislirea si nasterea. A se lasa cineva in voia lui Dumnezeu pare un lucru foarte greu, dar ascunde in el multa bucurie.

Reclama :)

Sper ca nu mi-o luati in nume de rau daca incurajez o initiativa a copiilor de a vinde mici creatii ale lor. Gestul nu vine dintr-o disperare financiara, ci e amuzant si le da o anumita satisfactie. Cred ca nu subminam economia nationala cu asta :)
Deci: fetele vor sa-si valorifice talentul si au un hobby care le-ar putea aduce un banut in plus la pusculita. Daca ati cumpara asa ceva, o puteti face de aici .

De decor...

sursa de inspiratie

... gratuit, din jetoanele cu mostre de culori de la Dedeman, facut de Eca pe geamul din fata biroului ei.
Daca vreti sa stiti ce ma leaga afectiv de Dedeman, cititi aici povestea unor copii dintr-o famile de 10 membri.  Acesta poate fi un raspuns nebisericos si pentru domnul anonim care se intreba intr-un comment la o postare anterioara cine are grija de copiii supranumerari ( si nu sunt singurii copii din familii numeroase care s-au realizat material in mod spectaculos).

Sub control

Scoala are o inraurire negativa nu numai prin materiile care se predau, ci si prin valorile pe care le transmit profesorii adiacent programei. Astea sunt cu atat mai greu de controlat si de parat de catre parinti.

De exemplu, Maria a venit de la scoala saptamana asta entuziasmata ca profesoara de geografie era incantata ca de sarbatori fiul ei se muta la ea impreuna cu "iubita lui" japoneza. A fost cam dezamagita cand i-am reamintit ca nu e in regula ca doi tineri sa locuiasca impreuna inainte de casatorie si ca e putin probabil ca fata sa fie ortodoxa (deci n-ar merge o casatorie binecuvantata de Biserica). Parca era cumva suparata pe mine ca i-am umbrit entuziasmul zugravind in culori sumbre bucuria doamnei profesoare.

Oricum, sunt fericita mama a unor copii care au cat de cat incredere in ingradirile pe care le pun pentru binele lor si isi cunosc slabiciunile. Chiar ei m-au rugat sa blochez internetul de pe telefonul mobil  si sa-l parolez pe cel de acasa, ca sa nu aiba vreodata prilej de cadere in ispite. Sper sa fim pe aceeasi lungime de unda pana in sfarsit (fie el o casatorie sau o calugarie).
 

Moise

Un gand primit

Eca si Ionut au lipsit toata saptamana de la scoala din cauza unei viroze. Au fost atat de bolnaviori incat nu s-au putut da jos din pat cateva zile. Ca sa nu se plictiseasca si ca sa mai uite de starea de rau pe care o aveau le-am tot dat carticele cu imagini (am facut pogoramant si de la randuiala pe care o stabilisem de a nu privi filme in timpul postului).
Intr-una din zile starea lui Ionut s-a inrautatit brusc: acuza dureri puternice de piept, care la o consultatie mai atenta s-au dovedit a fi dureri ale sternului si ale partilor anterioare ale arcurilor costale. Il dureau atat de rau ca plangea si simtea ca nu mai poate respira. Eu eram si singura acasa (parintele era plecat din localitate) si incepusem sa ma ingrijorez fiindca baiatul se chinuia de dimineata fara sa apara vreo ameliorare. Dimpotriva, cu cat se lasa seara, cu atat era mai afectat si psihic de durerea acea.
M-am gandit sa-l dau cu ulei sfintit, dar cand m-am apropiat de el, asa cum statea in pat mi-a zis printre suspine: " Degeaba ma dai tu cu mir. Eu stiu de ce am patit asta... Cand citeam ieri din cartea cu viata sfantului Gheorghe am ras in gandul meu de faptul ca l-au chinuit punandu-i o piatra pe piept. Am zis in gandul meu: "Ce copilarie!"
Stiu ca durerile musculare sau articulare sunt un simptom obisnuit in astfel de boli febrile, dar intensitatea, localizarea lor si felul in care au trecut dupa ce le-a marturisit cu parere de rau au fost cel putin sugestive. Cu astfel de ganduri nu e de glumit!

Ce joaca...

...si-a gasit Elena (1an si 8 luni): stand pe langa fratiorul mai mare care mesterea serpisori din plastilina a gasit pe masa o scobitoare si a intepat cu rabdare o bucatica de plastilina de zeci de ori. Daca am vazut cat ii plac gaurelele i-am facut o plansa mica pe care sa o strapunga. Maine- poimaine poate-i va placea sa brodeze :)

Despre post...

...din perspectiva extra-ecleziala.

Pe cap...

... ma spal mai nou cu argila

mi se pare cea mai faina varianta no-poo.

Eu folosesc argila si pentru cura interna. Am avut de ales intre argila albastra de Raciu (de pe la noi) si cea galbena de la Algo (de prin Tibet). Am cumparat-o pana la urma pe cea albastra. Nu simt vreun efect deosebit, dar nici nu pot spune ca am terminat cele 21 de zile de cura. Nu am incredere totala in beneficiile ei. Ma streseaza totusi ca beau compusi aluminiu :)
Adolescentele ii gasesc alta intrebuintare:

Tricotez

cipici pt Maria

in lucru - vestuta pt Eca

Fotografii...

... de ale bunicilor nostri as vrea sa mai pun un perete alb liber in camera parintelului (ca sa-l indemne la rugaciune pt cei adormiti), dar trebuie sa-mi fac timp (si bani) sa le aleg, sa le duc la un laborator foto ca sa le mareasca si sa le inramez...

:)

Ce mai spune pustiul meu de 3 ani:

• Mi-e frica ca-mbatranesc si mor 
• Nu mai tipa. Eu vreau iubire. Unde e iubirea?
• "Ce faci, draga, cu mana la fundulet?"   "Ma scarpin intr-un loc secret..."
• Cand sunt bolnavi, sechestrati in casa si plictisiti de orice inseamna jucarie se descarca facand lucruri nepermise in mod obisnuit:

• Copiii sunt intrebati de reporter care-i cea mai urata vorba spusa de mama. Unii aud doar "Liniste!" sau "Nu!", altii reproduc lucruri mai urate auzite acasa :(

Planuri

Cunosc in biserica multe cupluri care au recurs la contraceptie sau, mai grav, la avort. Intr-o perioada de slabire in credinta au inchis pur si simplu ochii si au ales calea cea larga, calea spre care te indeamna toata logica lumeasca. Ea iti promite comoditate, insa nu aceasta este odihna cea buna. 

Ideea de a-si planifica familia i-a facut se considere oameni chibzuiti, responsabili, oameni care detin controlul asupra situatiei. "Stima de sine" i-a oprit sa se reproduca in mod aleatoriu. Unii aveau drept justificare indicatii medicale, altii doreau mai intai "stabilitate in cuplu", altii isi doreau sa aiba  "un trai decent", altii aveau deja un copil caruia trebuia sa-i ofere totul si altii n-ar mai fi avut dreptul la viata. Cursele vrajmasului sunt multe si foarte bine ticluite. Nu judec pe nimeni, fiindca putin a lipsit sa nu cad si eu.

In realitate insa nu e mai mare nebunie decat aceea de a-i intoarce spatele lui Hristos, pe care pana in acel moment l-ai simtit purtandu-ti de grija (e vorba de oameni care au avut initial o stare de trezire duhovniceasca), care te-a chemat din intunericul necredintei, te-a curatat prin spovedanie, te-a luminat si ti-a dat in dar atatea bucurii tainice. Din fericire nici o cadere in pacat nu e fara de intoarcere. 

Prin acceptatrea faradelegii inima omului se impietreste si pentru a penetra carapacea si a o atinge e nevoie de o interventie divina puternica. Timpul mi-a aratat cata amaraciune au cules cei care cu buna stiinta s-au dezis de legea lui Dumnezeu si au urmat sfaturi omenesti. Unii sufera acum pentru sterpiciunea lor, altii au dureri pentru copii (copilul caruia, vrand sa-l menajeze, i-au omorat fratii), altii primesc boli infricosate. Toate astea s-ar transforma in bucurie daca omul s-ar cai si le-ar intelege ca pe niste medicamente.

47.	Iar sluga aceea care a ştiut voia stăpânului şi nu s-a pregătit, nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult.
48.	Şi cea care n-a ştiut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, va fi bătută puţin. Şi oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, şi cui i s-a încredinţat mult, mai mult i se va cere.(Luca 12)

Cel mai tare ma doare cand aud ca oamenii il judeca pe Dumnezeu. Nici nu am indrazneala sa le numesc in fata pacatele pe care stiu ca ei le au, doar mai intreb cu jumatate de gura: "Nu gasesti in viata ta nimic prin care sa-ti explici aceste "batai"? Te gandesti la ispitiri inalte ca ale lui Iov?"

Elena cea nevaccinata...

...a facut rujeola.
Rubeola a facut-o de revelionul trecut si a avut o manifestare clinica mai zgomotoasa. De data aceasta febra serioasa (in jur de 39) a tinut doar 3 zile. Deseori temperatura scadea de la sine: dupa ce se mentinea un timp in platou pe la 39,5 transpira fara antitermic. Alimentatia si orice alt lichid in afara de apa si san au fost refuzate. Paradoxal, cand a inceput sa manance a preferat covrigeii (ge-geii), in timp ce la alimentele moi spunea "au". Odata cu eruptia febra a disparut, insa apetitul e in continuare capricios. Suntem bine acum, dar trebuie sa ne protejam convalescenta.
A fost o forma usoara, probabil pe fondul alaptarii.

sau roseola infantum?

Nu mai am aparat foto, si telefonul mobil nu e performant

Doua locuri...

...care atrag zilnic ca un magnet zeci de pupici :))

La tehnologie...

...proful le-a dat copiilor de facut un proiect dintr-un deseu metalic. Un rest de sarma si cateva margelute dintr-o clama de par s-au transformat rapid intr-un copacel desfrunzit.

 Nu stiu de ce, dar niciodata nu m-am implicat cu placere in proiecte din care rezulta obiecte inutile. Ii las pe copii sa mestereasca ceea ce le dicteaza creativitatea lor innascuta, dar mi-e peste mana sa ii stimulez eu in acest sens lucrand cot la cot cu ei. Nu am intrat niciodata firesc in jocul acesta a carui finalitate mi se pare cumva stearpa pentru mine (pentru ei e altceva: un exercitiu de indemanare si o provocare a imaginatiei). Din acest punct de vedere m-am regasit in cartea "Conceptul Continuum" in care e vorba de adulti care-si vad de preocuparile lor in timp ce copiii iau parte cat le permite varsta si priceperea la indeletnicirile cotidiene ale parintilor lor.