Bune si rele

• Din punct de vedere lumesc, totul a fost frumos: lume multa, toalete sclipitoare, ambianta placuta, mancare buna, veselie, cantece si jocuri.
• Mi-a placut in mod deosebit ca mirii radiau de bucurie, se sorbeau din priviri si au fost nedespartiti toata seara. Really, brat la brat, nu a fost nici o ocazie de furat mireasa :)
• Mi-a placut si expresia de pe fetele invitatilor parintilor mei; nimeni nu parea imbufnat , arogant sau invidios. Pareau ca se simt bine.
• Spre bucuria mea, masa a inceput ci un "Tatal nostru" spus de parintele nas, asa ca nu am fost singurii care si-au facut cruce.
• Dintre mancaruri nu am gustat decat aperitivele (gustoase, nimic de zis) si nici pe acelea nu am reusit sa le termin, portia fiind prea mare fata de cat obisnuiesc eu sa mananc seara. Eu chiar nu inteleg cum au reusit ceilalti sa fie in forma (si sa mai si joace) mancand portii uriase intr-un moment al zilei la care ritmul ciclic al organismul nu are in schema o masa copioasa. 
• Din cauza faptului ca frate-meu a platit si lautari si a invitat sute de oameni ale caror moravuri nu le cunosc am avut mari indoieli daca se cade sau nu sa mergem la petrecere. Am hotarat in cele din urma sa intrebam la duhovnic, al carui sfat suna cam asa: sa ramanem o ora acolo, sa mancam masa de seara, apoi sa ne retragem.Nu am facut intocmai, fiindca dupa o ora nici nu se adunasera bine invitatii. Ne-am retras cu totii acasa pe la miezul noptii. Eu am disparut din sala de mese pe la ora 22.00 ca sa culc piticotii intr-o camera a hotelului, iar parintelul a stat mai tot timpul pe hol ca sa poata socializa in voie, nestanjenit de decibelii difuzoarelor care acaparau atmosfera. Fetele au invartit cateva hore si ca sa-si arda caloriile si entuziasmul (cu voie de la par duhovnic obtinuta de Eca)
• Neajunsul major al serii a fost cantecul de deschidere care a fost mult prea vulgar pentru mine. Acum ma gandesc ca ar fi trebuit poate sa ne ridicam si sa plecam.Atunci am gasit de cuviinta sa ma scol de la masa si sa merg la masa mirilor sa-mi exprim dezacordul. Tata i-a atras atentia sefului formatiei ca ii respectam pe invitatii nostrii si nu le servim melodii cu texte topless, dat fiind ca nu e un bairam oarecare, ci o petrecere care marcheaza intemeierea unei familii. Replica de necrezut a lautarului a fost: "M-am uitat la nasu si am vazut ca zambeste si m-am gandit ca i-o fi placand si lui, ca si el e om." Probabil parintele zambea stanjenit, fiind un om cu un deosebit bun simt, si, de fapt in general are un chip zambitor. Concluzia e ca, daca totusi chemi muzicanti, repertoriul trebuie verificat la sange, fiindca s-ar putea sa ai surprize neplacute. Oamenii din biserica au un filtru mult mai fin al mizeriilor, deci nu e un lucru deplasat sa controlezi ceea ce au considerat lautarii ca e adecvat sa cante la nunta.
• O alta problema spinoasa, care mi-a testat smerenia, a fost intalnirea cu rudele miresei. M-am simtit cel putin penibil ca nu am schimbat nici un cuvant cu noul meu cumnat (si ca nici macar nu stiu cum il cheama), si, in genere, cu nici o ruda a miresei. Macar la cununia civila, care a fost in cadru mai restrans se puteau face niste prezentari, formal. Nu-i nimic, oricum nu speram sa-mi fac prieteni apropiati cu aceasta ocazie :)