Vesti bune

Repede, repede sa scot o luminita din obroc:
Am primit un telefon de la o prietena care avea hepatita B+D (a facut mai demult si Interferon fara rezultate spectaculoase), care avea transaminaze undeva pe la 500 in primele luni de sarcina si care si-a lucrat de curand in Germania niste analize.  Toate sunt bune si frumoase iar viremia este "nedetectabila". Responsabil de acest lucru se pare ca este... parintele Ilie Lacatusu.

Suspiciuni

... fata de homeopatie.

• Daca un remediu poate avea efecte dorite, de ce unora le pare imposibil sa aiba si efecte secundare? Dar efecte cumulative a la long (mercurul  care se recomanda in raceli, de exemplu)?
• Daca sunt doar niste bilute inofensive de glucoza, si doar dinamizarea e motorul efectelor biologice, de ce se foloseste  la prepararea dilutiilor o diversitate de substante din spectrul "otravuri"? 
• De ce sa iau o terapie ghidata in functie de ceea  ce visez sau de ceea ce mi-e mai frica? Acestea sunt intrebari in cadrul unei anamneze homeopate serioase care ma fac sa cred ca ceva nu e in regula.
• Nu ma leg de Hahnemann et co. Pur si simplu nu-mi inspira incredere si nu vad rostul  de a ma otravi in dilutii infinitezimale ca sa ma vindec de-o alergie sau de-o viroza...

Am primit de la Angela un documentar in care, printre altele se mentioneaza de o otravire a unui grup cu APA potabila.  M-am dus cu gandul imediat la dilutiile homeopate.

Imprastiere

In ultimul timp ma impartasesc in zi de sambata, fiindca duminica mi-e prea greu sa ma adun. Sambata dimineata vine mama pe la mine si am ocazia sa fiu doar eu cu mine, pentru mine...

Oricum evenimentul se petrece intr-un interval prea scurt (privit din punctul meu de vedere) dupa care intru rapid la conducerea locomotivei trenuletului familial (PS la conducere eu, fiindca tati lipseste cu desavarsire in week-end). Asta este!

De fiecare data mi-e teama ca nu sunt destul de pregatita la intalnirea cu El. Nu stau prea mult sa-mi evaluez vrednicia (asta o face el, duhovnicul, cand zice da), ci mi-e teama ca nici macar nu sunt "pe faza" ca sa pot sorbi pe Cel ce tine toate pana in adancurile fiintei. Parca nu ma simt destul de atenta, de receptiva, de marcata.

Chiar si asa, ceea ce observ in viata mea este ca Sf. Impartasanie are un efect tonic imediat si face mai mult decat toate celelalte suporturi motivationale la un loc, si eu, de felul meu, am probleme serioase legate de "caderile de tensiune" in releul motivational. 

Omuleti

aici trailer

Detox...

la puterea a doua, suflet si trup cu Sf. Nicolae Velimirovici: aici la paginile 76-80

Extracorporale

Interesant pentru cine se mai indoieste inca de existenta sufletului.
Din nou, sursa este eterodoxa asa ca "mirositi",sau mai bine zis adulmecati si amendati ce e in neregula.
aici

Seminte de evlavie

Mie, personal, nu-mi plac iconitele mici. Nu ma "inspira" duhovniceste deloc.

Le indragesc pentru ca mi se par foarte utile in deprinderea evlaviei la copiii mici. In universul lor miniatural iconitele mici sunt mult mai vii decat cele mari. Cand restul familiei se aduna la rugaciune pruncilor mei le place inchinarea aceasta strict gestuala. Ii ajuta sa ni se alature mai usor, sa simta ca se integreaza activ in rugaciunea colectiva. Tot indeletnicirea :) asta ii ajuta sa stea mai linistiti un timp, sa nu li se para 15-20 de minute o corvoada.

Celor mai maricei le plac psaltiricile de buzunar cu care se aseaza si ei in genunchi seara si din care "citesc" pe limba lor. Toate lucrusoarele astea mici sunt mult mai eficiente in formarea lor decat povestile la varste pana in 2-3 ani (dupa cum se vede in filmuletul de mai jos in care Eca isi inchipuie ca-i citeste lui Grigo din cartea cu Sf Nicolae; de fapt el nu asculta deloc). Cel putin copiii mei au fost mai atrasi de ele... Lasau balta jucariile pentru o cutiuta cu cruciulite, metaniute si iconite mici.

Cred de asemenea ca atingerea obiectelor de cult ii inraureste efectiv in bine, fiindca sunt sfintite. E o idee pe care am preluat-o de la Sf Teofan Zaoratul (Calea spre mantuire, Fundatia Dosoftei1999, p28-29).

Prea multi

Cunosc o doamna care are 4 copii. 2 dintre copiii dumneaei au facut hepatita simultan. Gurile rele comenteaza cum ca sunt deficitari la capitolul igiena, fiindca sunt multi. Acest lucru nu e deloc adevarat, doamna avand o situatie materiala care i-ar permite sa creasca 10 copii, nu 4, si e foarte atenta la tot ceea ce tine de sanatatea copiilor.
Probabil daca ambii copii ai unei familii standard s-ar fi imbolnavit oamenii ar fi compatimit mai usor.

Si eu, cu nesomnul meu, am o mina mai obosita si mi s-a reprosat: "Ce sa-ti fac? Tu ai vrut-o!". Cred ca daca veneam acasa cu aceeasi fata plouata dupa o garda eram cel putin compatimita, daca nu cumva privita admirativ. Optiunea pentru cariera are intotdeauna un aer eroic, cea de a creste si forma oameni e un lucru colateral, o afacere proasta, falimentata inca din fasa.

Deci pentru o mama cu multi copiii nici un esec nu e scuzabil, nici un necaz legat de copii nu ramane fara o cauzalitate evidenta legata de numar: prea multi... 

Clar

Prohodul Domnului, starea a doua:
5. `Una-intre femei 
Te-am nascut Fiu fara de durere; 
Dar acum sufar dureri prin patima Ta`. 
Cea curata, mult jelindu-se zicea. 

Daca marturisim ca Nasterea Domnului a avut loc in chip minunat (ca si zamislirea Sa) precum intrarea prin usile incuiate, pazind intregi "pecetile fecioriei", fara dilatari sau  dilacerari tisulare, atunci e clar ca Maica Domnului a nascut fara durere. 

Legiunea Franceza gustata de amatori

In afara de testarea limitarilor de ordin fizic se educa in mod intensiv si obedienta fata de superiori prin pedepse colective menite sa trieze pe cei care sunt verigile slabe ale lantului.

Ma intreb daca toate astea pot constitui un antrenament sau, in loc sa devii mai rezistent, devii tot mai epuizat si mai infirm...

Cam multe injuraturi printre oamenii care vorbesc de demnitate!

Numaram

Grigo a inceput sa arate interes pentru cuantificari: astea cate sunt? care are mai multe? cate imi mai dai? asa ca numaram si comparam tot ce ne cade in mana. Lucrurile au mers de la sine, nu e la mijloc faptul ca "ma ocup de el".
PS nu-l consider un copil precoce, e un fenomen absolut normal la varsta lui.

Azi...

Azi am primit niste urzici pe care am vrut sa le servim crude asa ca le-am ascuns intr-o... salata de vinete cremoasa din care n-au reusit sa piste nici macar limbuta lui Grigo. Poate va pacaliti si voi piticii cu urzici blenderuite...

Tot azi Grigo a rasturnat-o pe Elena cu premergatorul vrand sa inspecteze cum au montat cei de la Chicco rotitele :( Eu disparusem de doar 2 minute de langa ei ca sa mestec in oala de pe foc si n-am luat-o pe fetita cu mine fiindca deschisesem geamul ca sa aerisesc. La final, de frica, am tocat verdeata cu dumneaei dormind in sling. Trebuia sa fiu mai precauta si sa nu-i las impreuna...

Morala: purtati, purtati si iar purtati!

X,Y,Z

La o scoala din Romania doi elevi, unul in clasa I (X) si altul intr-a III-a (Y) se harjonesc pe culoar. Lucrurile devin serioase cand X il loveste pe Y cu pumnul in gura. Y il urmareste pe X ca sa se razbune si il impinge, trantindu-l de un perete. Pe culoar era si profesorul (Z) care era absorbit de colajele de pe pereti si nu intervine la timp pentru a opri incidentul. Dupa ce se suna, Z intra in clasa la Y (in primele minute ale orei urmatoare) si ii vorbeste direct : "Ce cauti, ma prostule, la aia de-a-ntaia? Vezi ca-ti dau una de zbori!" si chiar ii da o palma peste cap copilului nedisciplinat.

Y, intors acasa, ii spune mamei ca l-ar fi batut chiar tatal lui X, pentru ca el nu stie cine era domnul Z. Mama o suna pe doamna invatatoare impreuna cu care il identifica pe adultul respectiv ca fiind unul dintre profesorii scolii. Din auzite mama stie ca Z nu e la prima agresiune de acest gen.

A doua zi parintii copilului se prezinta la director pentru a discuta problema. El recunoaste ca ar mai fi avut reclamatii la adresa lui Z, dar doar verbal. Ei doresc sa depuna si o cerere de sanctionare a profesorului respectiv. Aici e o problema: secretara se codeste sa dea un numar de inregistrare cererii (ca sa poata fi mai repede trecuta cu vederea) dar domnul director ii reaminteste ca orice muritor are dreptul sa faca o sesizare scrisa si sa o inregistreze.

Cu o recomandare speciala cei doi parinti trec fugitiv si prin biroul inspectoarei (general adj) unde sensul discutiei e in mod penibil deturnat catre analizarea comportamentului elevului Y, evitandu-se orice comentariu la adresa lui Z. Aici le este refuzata orice incercare de a lasa un document scris despre eveniment (lipsit de importanta fata de alte probleme cu care se confrunta inspectoratul) de vreme ce s-a depus o plangere la conducerea scolii.

La scoala respectiva se intocmeste o comisie care sa ancheteze cazul. Nemultumirea e generala: parintii nerusinati le-au dat cadrelor didactice de lucru tocmai in apropierea sarbatorilor! Ei sunt catalogati ca fiind neiertatori, intoleranti si lipsiti de respect fata de ... doamna invatatoare (care nu era in scoala la momentul incidentului, copiii avand alta ora)! Motivul cererii  este unanim considerat "banal" si se banuiesc animozitati de alta natura intre cele doua parti.

Deznodamantul: Z primeste " o observatie scrisa" conform art.280 alineatul 2 din legea1/2011. Speram ca observatia sa aiba rolul de a-l transfigura pe domnul profesor, pentru ca pe viitor sa devina un exemplu de conduita morala pentru elevi.

Limbajul corpului

Nu stiu cat e de adevarat ceea ce  se spune despre fiecare gest marunt sau grimasa, dar e clar ca dincolo de cuvinte poti intrezari multe despre omul pe care-l ai in fata ...

Parerea oamenilor...

.. e cel mai adesea o pista falsa. Aveam nevoie sa-mi reamintesc asta, si am gasit un text de la Sf Ioan Gura de Aur printr-o carte a Sf Nicodim Aghioritul despre Sf Impartasanie:
"Sa nu-mi spui aceea ca postesc, ci sa-mi arati daca postesc si dupa porunca lui Dumnezeu. Daca nu este dupa voia lui Dumnezeu, postul acela este mai rau decat betia. Nu trebuie sa vedem numai ceea  ce fac, ci si pentru ce o fac. Ceea ce se face dupa randuiala lui Dumnezeu, chiar rau de ar parea ca este, totusi e mai bun decat toate. Ceea ce nu se face dupa voia lui Dumnezeu, chiar de se pare ca este foarte bun, este cu totul rau si preanelegiuit.
Lucrurile nu sunt bune sau rele de la sine, ci alegerea si hotararea lui Dumnezeu le fac sa fie bune sau rele."

Cu numai 5 lei...

va puteti cumpara de la farmacie o portie de somn linistit in fiecare dupa-amiaza, chiar daca nu vor toti copiii  sa se odihneasca simultan. In perioadele de oboseala am un somn superficial care zboara  la cel mai mic fosnet si o pereche de antifoane mi-au fost de mare folos.

Ultimul film din vacanta...

Slabire, insanatosire

Epoleti

Cine are bebelusi stie ca e o adevarata provocare sa te mentii curata in timp ce-i porti toata ziua ca pe un atas dragalas pe sold sau pe umar. La primul copil eram chiar afectata de problema asta. Nu ca nu m-as fi obisnuit cu tricourile de stat prin casa vesnic marcate de ritmul de viata al sugarului, dar ma exaspera faptul ca nu aveam niciodata paltoanele curate pe umeri, desi ma straduiam sa plec de acasa in regula. Pana ajungeam la destinatie eram deja incondeiata cu vreo regurgitatie, vreun stranut cu secretii abundente, sau cel putin cu ceva saliva de la eruptiile dentare. 

Vazandu-ma evident enervata de schimbarile pe care le avea de suferit imaginea mea despre mine, cineva m-a incurajat pe un ton glumet: "Ai vazut tu in armata cum au gradatiile pe epoleti si cu cata fala le poarta? Nu te mahni! Ceea ce tocmai ti-a patat paltonul e un semn de cinste: esti mama si esti in slujba lui Hristos, in oastea lui!" 

Din Fascinating Womanhood 5

Sunt multe feluri in care poti rani indirect orgoliul masculin al sotului tau: fie arati ca nu ai incredere in el, fie sugerezi ca nu castiga destul, fie admiri sau dai drept exemplu alti barbati (fie ei si tatal sau fratele tau), fie ii dai sfaturi (pe care nu ti le-a cerut) in treburile lui de barbat, fie ii critici slabiciunile, fie vorbesti aspru cand lui nu i-au iesit lucrurille cum trebuia, fie te arati sceptica fata de chestiuni de care el pare entuziasmat, fie discuti despre serviciul lui ca si cum ai cunoaste domeniul la fel de bine ca el, fie subliniezi cat de mult te sprijinesc material parintii tai de cand te-ai casatorit, fie ii spui sa cheme un  meserias sa repare ceea ce el incearca sa fac singur in gospodarie, fie nu te arati atenta cand iti povesteste ceva de care e mandru, fie ii reamintesti de nivelul tau superior in educatie, fie nu-l lauzi cand ii reuseste ceva, fie ii reamintesti ca nu mai arata asa bine ca atunci cand l-ai cunoscut etc.
Daca el insusi se "smereste" in fata ta, nu cadea in capcana de a-l aproba, fiindca el spera in secret ca tu sa-l contrazici si sa-i confirmi ca-l apreciezi cu adevarat.
Toate aceste greseli il injosesc pe sotul tau, ii zdruncina increderea in sine, il fac sa se simta nedemn de tine. Aceasta durere il face uneori sa devina nervos, incapabil sa arate afectiune sau tandrete. De asemenea nu va mai avea aceeasi incredere in tine (la fel se intampla cand el observa ca sotia e prea guraliva, asa ca trebuie sa fii discreta cand el iti marturiseste ceva).

M-am prins cam greu ca atunci cand ne rataceam cu masina in excursiile noastre nu trebuia sa sugerez sa intrebam pe cineva care e directia in care ar trebui sa mergem :))

Mandrie si prejudecata

Si piesa preferata din coloana sonora:

O viata mai buna

Odata ma simteam strivita de multele ispite ce veneau din toate partile tocmai cand puterea mea sufleteasca se imputinase in asteptarea spovedaniei. Ma plimbam cu Elena in jurul bisericii, inainte de predica. La strana se cantau psalmi, dar cuvintele lor treceau prin mintea mea ca vantul prin geamurile sparte ale unei case parasite. Intrebam in gandul meu: "Ce sa fac, Doamne, sa fie bine?" Atunci am auzit limpede si mi-a patruns in inima raspunsul Domnului pentru toti cei care vor sa aiba o viata mai buna:

12.	Cine este omul cel ce voieşte viaţa, care iubeşte să vadă zile bune? Opreşte-ţi limba de la rău şi buzele tale să nu grăiască vicleşug.
13.	Fereşte-te de rău şi fă bine, caută pacea şi o urmează pe ea.
14.	Ochii Domnului spre cei drepţi şi urechile Lui spre rugăciunea lor. Dar credeti ca mi-am oprit limba de la rau? Ma vad stapanita de ea si, din obisnuinta cea rea, nu fac binele pe care-l doresc, ci raul pe care nu-l voiesc, pe acela-l savarsesc. Printre obiectivele pentru noul an era si vorba dulce... Imi dau seama ca targeturi din astea trebuie fixate nu numai de zile mari, repere temporale colective, ci ori de cate ori starea interioara o cere. "De cate ori vei cadea, scoala-te, si te vei mantui!"

Marime de suflet

Cunosc de aproape o familie de credinciosi ai Bisericii care, neavand copii ani de zile, a infiat... 4 copii. Totul s-a desfsurat in decurs de 2 ani, iar copiii aveau varste intre 3 ani si 7 luni. Povestea lor e mai complicata, dar am vrut sa subliniez ca sunt oameni care ridica de buna voie o cruce sub care altii cartesc in mod public fara retinere (desi in cazul celor din urma e vorba de proprii copii randuiti de Dumnezeu).
Multa rabdare va doresc! Si dragoste de oameni, de oamenii micuti pe care-i avem in "plasament" de la Creatorul nostru!

la 3 ani: calatorie in trecut cu premergatorul

reorganizarea casei dupa criterii copilaresti

Vlastari

o "gradina" plina de vlastari :)

Dupa nastere intotdeauna cade parul mai intens. Uneori procesul acesta poate dura chiar pana pe la 6-7 luni ale sugarului, iar podoaba capilara poate fi afectata in mod vizibil. Asta am patit eu in ultimele luni: avand si firul lung, aruncam cate un pumn de par dupa fiecare periaj.
Nu e cazul sa disperati, situatia se redreseaza (incet, dar sigur) 

Indoors

Cam asa ne facem de lucru prin casa, fiindca nu putem iesi cu Elena, iar tati e plecat toata ziua. Bineinteles, calculatorul ne e de mare ajutor :)

De Anul Nou

Ultimele zile le-am petrecut cu Elena la 40C. De abia azi, 3 ianuarie, se contureaza ceea ce banuiam: rubeola.  Timp de 48 de ore a oscilat intre 38,5 si 40 grade, cu toate impachetarile si cu tot paracetamolul administrat. Am avut indoieli si in legatura cu antibioticul, pentru ca ea avea o usoara tuse anterioara bolii,  care a devenit productiva pe parcurs. La setoscop insa, nu auzeam nimic in neregula.A fost foarte greu, mai ales ca eu nu sunt deloc curajoasa in realitate si ma topesc de mila copilului bolnav. Halal doctorita!

Chiar in seara cand a debutat febra am fost intr-o vizita si am primit in mod providential imprumut o carte: "Cum sa-ti cresti copilul? In pofida doctorului tau"  Titlul este indraznet dar cartea e scrisa de un pediatru batran, deci contine informatie de buna calitate. Nu am apucat sa citesc decat capitolul despre febra, dar m-a ajutat sa trec mai usor peste starile febrile ale Elenei.

• majoritatea febrelor sunt cauzate de infectii bacteriene sau virale pe care mecanismele naturale de aparare ale organismului le pot depasi fara nici un tratament
• nu imbracati prea gros copilul ca sa evitati supraincalzirea 
• nu exista o proportionalitate intre valorile temperaturii corporale si gravitatea bolii
• febra de cauza infectioasa nu creste inexorabil si nu va depasi niciodata 42C
• scaderea febrei cu medicamente sau prin metode fizice (frectii, impachetari) nu sunt doar inutile, ci mai degraba contraproductive 
• un pericol real este reprezentat de deshidratare, deci oferit-i copilului lichide: ceaiuri, sucuri de fructe, apa,  supa strecurata etc. (Elena refuza lichidele, asa ca am folosit seringa de Nurofen ca sa o fac sa bea)
• partea care mi-a placut cel mai mult, in care febra e privita ca " o binecuvantare" explica pe scurt ce e cu mecanismele febrei si puncteaza o chestiune interesanta: in timpul acesta fierul e retras din sange, ca nu cumva sa fie folosit de germeni pentru multiplicare, si... stocat in ficat. Deci in timpul febrei organismul se protejeaza de anemia de cauza infectioasa.
• ar trebui sa lasam febra sa-si urmeze cursul, fiindca scaderea ei incetineste procesul natural de vindecare, desi temporar copilul pare ca se simte mai bine
• daca dragostea parinteasca ne indeamna totusi sa luam masuri, cea mai indicata este tamponarea corpului cu un burete inmuiat in apa calduta. In cazul acesta scaderea temperaturii se produce prin evaporare
• febra din cadrul infectiilor bacteriene sau virale nu afecteaza permanent creierul
• febra crescuta in sine nu da convulsii, acestea sunt rezultatul unei cresteri prea rapide a temperaturii (cand ati sesizat ca micutul are temperatura riscul cel mare al producerii convulsiilor a trecut deja)
• in cazul convulsiilor (care nu dureaza in mod obisnuit decat cateva minute) nu intrati in panica, pozitionati copilul pe o parte, feriti-l de loviturile la cap, plasati-i intre maxilare un obiect care sa-l impiedice sa-si muste limba, suficient de mare ca sa nu poate fi aspirat si sa cauzeze obstructie respiratorie.