- Părinte, cum să dobândesc evlavia?
- Sfinţii părinţi spun că, pentru a dobândi evlavie, trebuie să trăieşti şi să ai legături cu oamenii care au evlavie şi să iei aminte cum se comportă ei. Sfântul Paisie cel Mare a fost întrebat de cineva: "Cum pot dobândi frica de Dumnezeu?". I-a răspuns: "Să ai legături cu oamenii care îl iubesc pe Dumnezeu şi au frică de El ca să dobândeşti şi tu frica Dumnezeiască." Asta, desigur, nu înseamnă că vei face la exterior tot ce vezi că fac aceia, fără să simţi nimic, căci asta nu e evlavie, ci evlavie mincinoasă. Este respingătoare. Evlavia este har de la Dumnezeu înăuntrul omului. Orice face cel evlavios o face pentru că aşa simte înăuntrul lui. Desigur, înăuntrul nostru există evlavia firească, dar dacă nu o cultivăm, aghiuţă ne aruncă în nesimţire. Prin comportamentul celui evlavios se deşteaptă iarăşi evlavia înăuntrul nostru.(...) Evlavia se transmite. Mişcările, comportamentul celui evlavios se transmit ca aroma, atunci când în celălalt există dispoziţie bună şi smerenie.(...)
Mai demult oamenii, când se îmbolnăveau, luau undelemn din candela lor, se ungeau şi se făceau bine. Acum candela o au numai de formă, ca să lumineze, iar untdelemnul îl aruncă la chiuvetă atunci când spală candela. " Unde se duce apa?" "În canalizare!" "Untdelemnul din paharul candelei merge în canalizare! Cum să vină binecuvântarea lui Dumnezeu în casa ta?" În casele de azi nu ai unde să arunci un lucru sfinţit, de exemplu hârtia cu care a fost învelită anafora.(...) Pe cât putem să luăm aminte în toate. După Sfântul Maslu să ştergem mâinile cu puţină vată cu spirt şi să o ardem.(...) Se poate să se şi demonizeze cineva dacă nu ia aminte. (Părintele Paisie Aghioritul - "Trezire duhovnicească")
Aş mai adăuga că, la fel ca evlavia, se transmite şi lipsa de evlavie. De aceea trebuie să avem grijă pe lângă ce oameni (atenţie la bone sau bunici) stau copiii noştri, mai ales că ei nu pot duce încă lupta cu patimile subţiri. Copiii tind să definească normalitatea în funcţie de universul în care au trăit în primii ani. Ei iau ca atare anumite obiceiuri, şi le impropriază şi le consideră normale. Împrumută adesea sistemul de gândire al celor care îi cresc şi mai târziu, spre adolescenţă, le este foarte greu să se "dezbrace de omul cel vechi."
No comments:
Post a Comment