... intre oameni din biserica nu sunt niste enclave roz intr-o lume plina de esecuri conjugale. Ele nu rezista pentru ca nu au probleme, pentru ca cel putin unul dintre soti este perfect sau a avut sansa sa isi cunoasca partenerul ideal pentru temperamentul sau. Nici macar iubirea dintre cei doi nu este intotdeauna salvatoare a relatiei.
Ceea ce previne intr-adevar dezastrul in casatoriile intre oameni evlaviosi este ca ei se nu raporteaza la principii lumesti, ci la ceva mai inalt, in comparatie cu care toate neajunsurile celuilalt sunt niste nimicuri.
Astfel pot trece cuplurile crestine peste impasuri de genul: nu ma intelege, nu ne potrivim deloc, ma umileste, nu ii pasa de familie, nu mai simt nimic pentru, nu ii suport prezenta.
Lucrurile se aseaza pe un fagas linistit mai ales dupa ce oamenii inteleg sa nu mai aiba asteptari decat de la ei insisi, fiindca tot ceea ce primesc in viata este ingaduit de Dumnezeu fie pentru modul gresit in care au trait si s-au raportat la semeni, fie pentru inlesnirea unui urcus spiritual.
